Chiriţoiu despre procesul cu Loteria Română: Pierderea procesului a fost surprinzătoare, deoarece cazul este aparent foarte simplu. Un caz clar, dar se pare că nu am reuşit să-l explicăm foarte bine

„Sunt destul de rare situaţiile în care Consiliul pierde în instanţă. Important este să învăţăm, să vedem ce nu am făcut corect şi să ne asigurăm că data viitoare nu repetăm aceleaşi greşeli. Una din aceste rare situaţii este cazul Loteriei Române, unde am câştigat la prima instanţă (n.r. Curtea de Apel Bucureşti), dar în urma recursului înaintat de companie,  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a casat cazul şi l-a trimis la rejudecare la Curtea de Apel", a spus preşedintele Consiliului Concurenţei.

Chiriţoiu este de părere că acest caz, în care Consiliul Concurenţei a amendat patru companii pentru că au stabilit o înţelegere privind implementarea programului video-loterie în România, a fost simplu şi clar, doar că nu a fost bine explicat.

„Aşteptăm să vedem şi motivările pentru deciziile defavorabile nouă. Pierderea procesului a fost însă surprinzătoare, deoarece cazul este aparent foarte simplu. Nu pot explica decât prin faptul că ne-am complicat şi nu am explicat noi bine şi clar cazul. Avem următoarea situaţie: un monopolist (Loteria Română, n.r.) a selectat anumite companii, fără licitaţie, în mod neconcurenţial, le-a dat acestora un contract pe termen foarte lung şi exclusivitate, blocând astfel piaţa. Mai mult, statul român nici nu a avut mult de câştigat de aici. În mod autocritic, spun că această situaţie nu ar fi trebuit să fie greu de explicat. Comisia Europeană ne-a validat cazul şi a şi intervenit cumva în favoarea noastră în proces, dar se pare că nici ei, nici noi nu am reuşit să explicăm foarte bine", a precizat Chiriţoiu.

În decembrie 2013, Consiliul Concurenţei a sancţionat patru companii cu amenzi în valoare totală de 16,85 milioane lei (aproximativ 3,76 milioane euro) pentru că au realizat o înţelegere privind implementarea programului video-loterie în România, prin stabilirea unei obligaţii de neconcurenţă în cadrul contractului de credit – furnizor. Obligaţia de neconcurenţă prevedea că, pe perioada derulării contractului - 2003-2013, Loteria Română nu avea voie să desfăşoare un alt program de video-loterie sau unul similar în cooperare cu alte companii.

Deşi au existat oferte primite din partea altor companii privind implementarea unui alt program de video-loterie, clauza de neconcurenţă cuprinsă în contractul încheiat între cele patru companii a condus la restrângerea concurenţei atât pe piaţa exploatării maşinilor electronice cu câştiguri din România, cât şi pe pieţele aferente producţiei/comercializării de echipamente.

Conform legislaţiei din domeniul jocurilor de noroc, Loteria Română deţine exclusivitate pentru activitatea de video-loterie, iar restricţia cuprinsă în contract a eliminat concurenţa de pe această piaţă prin derularea unui singur asemenea program pe o perioadă de 10 ani.

Loteria Română a fost amendată atunci cu 9,01 milioane lei (2,01 milioane euro), Intralot SA Integrated Lottery Systems and Services cu 5,54 miloane lei (1,23 milioane euro), Intracom SA Holdings cu 1,77 milioane lei (397.163 euro), iar Lotrom cu 512.469 lei (114.375 euro).

În procesul cu Loteria Română, Consiliul Concurenţei a câştigat la Curtea de Apel Bucureşti (CAB). Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a casat cazul şi l-a trimis la rejudecare la CAB. Curtea de Apel Bucureşti a cerut opinia Comisiei Europene, care a susţinut, în mare parte, decizia autorităţii române de concurenţă.

Curtea de Apel Bucureşti a anulat însă decizia Consiliului Concurenţei, care a făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Companiile Intralot SA Integrated Lottery Systems and Services şi Lotrom SA au câştigat la CAB. Consiliul Concurenţei a făcut recurs la ICCJ care a menţinut decizia CAB, autoritatea de concurenţă pierzând definitiv.

În ceea ce priveşte Intracom SA Holdings, compania a câştigat la CAB, iar Consiliul Concurenţei a făcut recurs la ICCJ, procesul fiind în desfăşurare.