Având în vedere ”eroarea” din legea ”Taxei de Solidaritate” și faptul că nu se poate aplica nici o lege care să producă efecte retroactive, singura modalitate de a mai aduce sumele conjuncturale obținute în anul 2022, în folosul românilor, este folosirea ”voluntară” a acestor bani într-un Proiect Național Social, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligenă.
Conform acestuia, supraprofiturile care se produc în mod conjunctural trebuie să se reîntoarcă parțial spre comunitatea care le-a generat. Nu este corect ca supraprofiturile să ajungă doar în mâna acționarilor (indiferent dacă acționariatul este de stat sau privat), dar nici să devină supraimpozite și care să se piardă în găurile negre ale bugetului de stat (în anul 2013 se instituia supraimpozitarea profiturilor din sectorul gazelor naturale destinate protejării consumatorilor vulnerabili, dar banii au fost cheltuiți, iar consuamatorii vulnerabili nu au beneficiat 10 ani de aceste fonduri), este de părere Chisăliță.
”Apreciem că o prevedere în lege privind obligativitatea reinvestirii supraprofiturilor și doar în situația în care nu se întâmplă acest lucru să se treacă la supraimpozitarea firmelor, o astfel de construcție putea să stabilească obligația aplicării indifferent de cifra de afaceri și mai mult ar fi atras participarea companiilor la aceste construcții. O astfel de construcție ar fi fost win-win-win (cetățeni – stat – firme). Cetățenii – pentru că ar fi avut access la produse care astăzi nu sunt produse în România sau nu sunt în cantități suficiente, fiind importate și astfel având prețuri mai mari. Stat – deoarece se creștea reziliența și securitate națională, se dezvoltau noi bussinesuri generatoare de taxe și impozite la bugetul de stat. Firme – existența unei cereri mai mari decât oferta energetică, determina oricum necesitatea unor investiții în sectorul energetic, iar acestea aduceau noi viitoare profituri”, a spus reprezentantul Asociației Energia Inteligentă.
În schimb, adaugă acesta, Guvernul a ales să stabilească printr-o ordonanță de urgență (OUG 186/2022) că urmează să achite supraprofituri doar companiile care din următoarele activitatăți definite de codul CAEN – 051 extracție cărbune; 061 extracție țiței; 062 extractie gaze naturale; 191 fabricarea produselor de cocserie și 192 fabricarea produselor obtinute din prelucrarea titeiului adună mai mult de 75% din cifra de afaceri totală a companiei. Legislația, astfel este clară, se efectuează calculul care însumează toate veniturile obținute din vânzarea tuturor produselor care se găsesc în codurile CAEN indicate în lege și dacă acestea reprezintă mai mult de 75% se achită suprataxa. Apelarea la ”interpretări” prin care se sustine faptul că un produs care a fost folosit ca materie primă sau ca formă de energie, pentru producerea unui alt produs care s-a comercializat ca produs finit într-un alt cod CAEN, care nu intra sub incidența legii supraimpozitării, că dacă acesta s-ar fi comercializat și nu ar fi fost folosit ca materie primă sau ca formă de energie, atunci s-ar fi încadrat într-unul din codurile CAEN care era prevăzut de lege și astfel s-ar fi ajuns ca procentul veniturilor din activitatea de extracție oil&gas&coal în cifra de afaceri să depășească 75% din cifra de afaceri, nu mai poate răsturna o lege prost făcută,





