Christine Lagarde a avertizat luni că noul șoc energetic provocat de conflictul care a închis Strâmtoarea Hormuz riscă să împingă din nou în sus inflația și să frâneze creșterea în zona euro, în timp ce Banca Centrală Europeană încă strânge informații pentru a calibra răspunsul de politică monetară.

Pe scurt

1. BCE spune că toate scenariile publicate în martie, de bază, advers și sever, indicau inflație mai mare și creștere mai slabă decât se anticipa în decembrie, pe fondul unor prețuri mai ridicate la energie.
2. Pierderea netă de petrol este estimată la aproximativ 13 milioane de barili pe zi, echivalentul a circa 13% din consumul global, însă Lagarde spune că piețele par să mizeze încă pe o perturbare de scurtă durată.
3. BCE afirmă că două necunoscute sunt decisive pentru răspunsul monetar, durata perturbării și transmiterea creșterii prețurilor la energie în inflația de bază.
4. Lagarde avertizează că măsurile fiscale largi, precum plafonările sau reducerile generale de taxe, pot reduce inflația pe termen scurt, dar pot distorsiona semnalul de preț și prelungi ulterior presiunile inflaționiste.
5. Mesajul BCE către guverne este că sprijinul trebuie să fie temporar, țintit și să păstreze semnalul de preț, pentru a proteja gospodăriile vulnerabile fără a agrava inflația sau a slăbi sustenabilitatea fiscală.

Într-un discurs susținut la Berlin, cu ocazia aniversării a 75 de ani a Asociației Băncilor Germane, președinta BCE a descris actuala perioadă drept una marcată de șocuri succesive, de la pandemie și războiul de pe continent până la criza energetică și creșterile tarifare, adăugând că Europa se confruntă acum cu un conflict militar care a închis „cel mai important punct de strangulare energetică din lume”, Strâmtoarea Hormuz. Lagarde a spus că tabloul economic rămâne profund incert și că nu există o cale ușoară de revenire la situația anterioară izbucnirii conflictului. Ea a amintit că, în martie, BCE a publicat o proiecție de bază, alături de un scenariu advers și unul sever, fiecare construit pe ipoteza unor prețuri energetice progresiv mai ridicate. Toate cele trei scenarii indicau inflație mai mare și creștere mai mică decât se estima în decembrie, iar întrebarea critică este acum pe ce traiectorie se află economia. Potrivit discursului, dimensiunea perturbării de ofertă este foarte mare. Chiar și ținând cont de redirecționarea unor fluxuri prin conducte și de utilizarea rezervelor strategice, pierderea netă de petrol este estimată la aproximativ 13 milioane de barili pe zi, adică circa 13% din consumul global, și asta înainte de efectele blocadei americane. Totuși, Lagarde a arătat că până acum prețurile energiei nu au crescut suficient pentru a plasa clar economia în scenariul advers al BCE. Ea a spus că atât prețurile spot ale petrolului, cât și cele futures sunt peste ipotezele din scenariul de bază, dar că piețele par să mizeze pe caracterul temporar al perturbării. În același timp, prețurile europene la gaz natural se află sub nivelul din scenariul de bază, pe fondul unor factori precum trecerea de la gaz la cărbune în Asia și vremea relativ blândă din China. Dacă conflictul se încheie rapid, șocul direct asupra prețurilor energiei ar putea rămâne spre limita inferioară a așteptărilor, iar impactul economic ar putea fi limitat, a spus ea. În același timp, președinta BCE a avertizat că perspectivele rămân fragile și că scenarii mai grave sunt încă posibile. Cu fiecare zi în care conflictul continuă, decalajul dintre cererea și oferta de energie se adâncește, iar normalizarea se îndepărtează. Ea a spus că, dacă perturbarea persistă, efectele se vor extinde nu doar prin costuri energetice mai ridicate, ci și prin pierderea unor inputuri critice. În discurs sunt menționate heliul, unde aproximativ o treime din producția globală provine din Golf, îngrășămintele, din care o parte importantă a comerțului maritim trece prin Strâmtoare, și metanolul, unde aproape o cincime din producția globală este expusă riscului. Lagarde a atras atenția că, dacă perturbarea durează suficient de mult, ajustarea se poate muta de la prețuri la raționalizare, cu consecințe economice diferite. Prețurile mai mari sunt în primul rând inflaționiste, în timp ce penuriile lovesc direct producția și sunt mai grave pentru creștere. Ea a spus că, deocamdată, există puține semne de perturbări ample ale lanțurilor de aprovizionare, atât la nivel global, cât și în zona euro, dar că tensiuni locale sunt deja vizibile, inclusiv prin dublarea aproximativă a prețurilor la combustibilul pentru aviație de la izbucnirea conflictului și prin introducerea raționalizării în unele aeroporturi de la începutul lunii aprilie. Pe partea de politică monetară, șefa BCE a spus că instituția știe că se confruntă cu un șoc major, pe care Agenția Internațională pentru Energie îl consideră cea mai mare perturbare a ofertei de petrol din istorie, dar că experiențele trecute au arătat că dimensiunea șocului nu determină singură consecințele economice. Două elemente rămân, în opinia sa, cu adevărat incerte și sunt esențiale pentru calibrarea răspunsului, durata perturbării și măsura în care prețurile mai mari la energie se transmit în inflația mai largă. În ceea ce privește durata, Lagarde a făcut comparație cu 2022, când a devenit rapid clar că Europa nu urma să revină la gazul rusesc și a fost nevoită să își construiască infrastructură nouă de LNG, să găsească noi furnizori și să concureze pe piața globală pentru importuri. De această dată, a spus ea, gama de rezultate posibile este mult mai largă. „Urmărim ce urmează”, a spus Lagarde. Al doilea element decisiv este transmiterea prețurilor energiei în inflația generală. Lagarde a arătat că același șoc energetic poate avea efecte foarte diferite în funcție de mediul economic în care lovește. Ea a comparat situația cu 2022, când cererea puternică, blocajele globale în lanțurile de aprovizionare și lipsa acută de forță de muncă au favorizat o transmitere amplă în economie, spre deosebire de episoadele din 2008 și 2011, când economiile mai slabe au limitat efectele în principal la componenta energetică. Lagarde a spus că de această dată două forțe trag în direcții opuse. Pe de o parte, gospodăriile și firmele tocmai au trecut printr-un mare șoc inflaționist și pot fi mai sensibile la creșterea costurilor, iar sondajele arată deja o creștere a anticipațiilor firmelor privind prețurile de vânzare și o atenție mai mare a gospodăriilor față de inflație. Pe de altă parte, prețurile energetice mai mari și încrederea mai slabă a consumatorilor apasă asupra cererii, ceea ce ar putea limita creșterea prețurilor și a salariilor. Importanța relativă a acestor forțe va deveni clară doar odată cu apariția datelor efective privind comportamentul firmelor și negocierile salariale, a spus ea. În aceste condiții, ea a conchis că dubla incertitudine privind durata șocului și amploarea transmiterii lui în economie pledează pentru acumularea de informații suplimentare înainte de concluzii ferme de politică monetară. O parte centrală a discursului a fost dedicată politicii fiscale. Lagarde a spus că guvernele se confruntă cu o presiune puternică de a proteja gospodăriile atunci când prețurile energiei cresc, dar experiența din 2022 a arătat că atât măsurile bazate pe preț, cât și cele bazate pe venit implică compromisuri dificile. Ea a explicat că măsurile bazate pe preț, precum reducerile de taxe și plafonările, pot reduce inflația, dar cu prețul estompării semnalului de care gospodăriile și firmele au nevoie pentru a reduce consumul de energie. Potrivit discursului, astfel de măsuri au redus inflația cu aproape un punct procentual în 2022, ceea ce a fost valoros într-un moment în care prețurile energiei erau foarte vizibile publicului și cântăreau greu în anticipațiile inflaționiste. Dar atunci când sunt largi și fără termen clar, ele elimină stimulentul de reducere a consumului, iar la retragere împing mecanic inflația în sus. Lagarde a spus că, în ultimul șoc, retragerea sprijinului fiscal a contribuit la prelungirea perioadei de inflație peste țintă până în 2024 și 2025. În același timp, ea a avertizat că măsurile bazate pe venit pot proteja cetățenii, dar cu riscul de a stimula prea mult economia. Transferurile fiscale către gospodăriile cu venituri mici sunt, potrivit discursului, necesare social și stabilizatoare economic, însă atunci când sprijinul este extins pe întreaga distribuție a veniturilor, acesta susține cererea și permite firmelor să transfere mai ușor costurile mai mari, forțând politica monetară să se înăsprească mai mult decât altfel. Lagarde a amintit că, în 2022, măsurile fiscale pentru compensarea costurilor energetice și a inflației au echivalat cu 1,7% din PIB, făcând politica fiscală net expansionistă într-un moment în care politica monetară era în curs de înăsprire pentru a frâna cererea. Ea a adăugat că spațiul fiscal s-a redus între timp și că s-a instalat așteptarea ca guvernele să protejeze gospodăriile și firmele de fiecare șoc major. „Dar spațiul fiscal s-a redus între timp. Guvernele care încearcă să atenueze fiecare șoc pentru fiecare gospodărie riscă să submineze sustenabilitatea fiscală”, a spus ea. Concluzia transmisă guvernelor a fost că sprijinul trebuie să fie selectiv. Lagarde a spus că lecția din 2022 este clară: măsurile temporare, țintite și care păstrează semnalul de preț pot proteja categoriile cele mai vulnerabile fără a agrava inflația și fără a slăbi stabilitatea finanțelor publice. În același timp, BCE își menține orientarea de fond. „Suntem angajați față de mandatul nostru privind stabilitatea prețurilor. Vom asigura revenirea inflației la 2% pe termen mediu. Și vom acționa așa cum o va cere situația”, a spus președinta BCE. Discursul lui Lagarde plasează noul episod de tensiune energetică într-o succesiune de șocuri care au schimbat cadrul economic european în ultimii ani, de la pandemie și războiul din Ucraina până la criza energetică și creșterea tarifelor comerciale. Mesajul BCE este că efectele actualului șoc nu depind doar de dimensiunea perturbării, ci și de durata conflictului și de reacția politicilor economice. Pentru guvernele europene, partea cea mai directă a avertismentului este legată de designul sprijinului fiscal. BCE sugerează că răspunsul la noul șoc energetic nu trebuie să repete formula largă și costisitoare din 2022, când măsurile extinse au atenuat temporar inflația, dar au slăbit semnalul de preț și au contribuit ulterior la prelungirea perioadei de inflație ridicată. În plan monetar, BCE nu anunță o schimbare imediată de direcție, dar semnalează că va urmări îndeaproape durata perturbării și amploarea transmiterii în inflație. În finalul discursului, Lagarde reafirmă mandatul instituției de a readuce inflația la 2% pe termen mediu.