de Pavel Lucescu
Peste 5.000 de dosare penale s-au închis pentru că faptele s-ar fi prescris ca urmare a aplicării de către instanțele naționale a deciziilor CCR și ÎCCJ privind prescripția.
Nu erau dosare cu bătrânici care făceau evaziune cu pătrunjel pe trotuarele marilor orașe și nici cu hoți de găini, ci din alea grele, cu gulere albe, cu mulți inculpați notorii, personalități publice, politicieni cu condamnări serioase, la ani de zile de pușcărie. Într-un cuvânt, elită conducătoare (era să scriu interlopă), fie că vorbim de politicieni, de oameni de afaceri sau de șefi de instituții.
Nu intru în detalii juridice care omoară orice subiect, mai ales pe canicula asta, mai spun aici doar că dosarele s-au închis urmare a două decizii de anul trecut, una a Curții Constituționale (CCR), una a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ).
Bun, știrea proaspătă e că UE n-a fost de acord cu măgăria asta și, prin brațul ei juridic, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a zis pas zilele trecute, mai exact pe 24 iulie, printr-o decizie care s-ar putea dovedi istorică.
A zis așa CJUE, pe scurt și evitând iar limbajul pâclos al celor din Justiție, că instanțele naționale ”nu sunt obligate” să aplice deciziile CCR și ICCJ privind prescripția. De menționat că această decizie a CJUE vine ca urmare a unei sesizări făcute de o Curte de Apel de la noi, mai exact din Brașov, dovadă că mai există ceva licăriri de independență, demnitate și corectitudine prin Justiția română.
Acum, pentru oricine a trăit în România măcar în ultimii zece ani, dar nu a stat toată ziua cu ochii pe ce mai fac cei de la putere și de prin Justiție, știrea asta poate părea cumva derutantă. Adică cum s-au prescris 5.000 de dosare grele, cum s-a ajuns aici și de ce a fost nevoie de intervenția UE? Păi nu am scăpat noi acum vreo cinci ani, după lupte grele, nopți în ger și gaz în ochi de regimul odios al lui Dragnea, care era chitit tocmai asta să facă, să scape toată șmecherimea politico-economică a țării, în frunte cu el, bineînțeles, de brațul legii, ca să ne poată fura și abuza în continuare?
Cum vine asta, la cinci ani de la debarcarea în zeghe a ”odiosului”, sub regimul democratic, liberal, pro-european și euro-atlantic al dlui Iohannis, am ajuns din nou acolo, ba chiar mai rău decât atât. Că Dragnea n-a apucat săracu nici o amărâtă de ordonanță s-o ducă până la capăt, atât de rău l-a lovit domnul de la Cotroceni, pe când sub deplinul control și totala putere a acestui domn, am ajuns să albim peste 5.000 de dosare penale. Păi, cum vine asta?
Dacă îți pui și tu aceste întrebări, îți zic că ai tot dreptul să fii perplex. Mai mult, ești chiar îndreptățit să-ți spui în momentele tale de luciditate maximă: da, am fost un fraier, am crezut în niște oameni pe care i-am și votat de câteva ori cu disperare și speranță, dar am fost luat de prost.
Practic, sub regimul democratic, pro-european și euro-atlantic al dlui Iohannis, ceea ce-și dorea Dragnea a devenit realitate. Justiția a fost făcută praf, devenind o afacere în mâinile unei caste politico-economice, care a ajuns să se pișe pe noi. Practic, am fost făcuți în cel mai pervers mod, pentru că ne-au făcut cu deplinul nostru concurs, pentru că, de fapt, ne-am oferit pe tavă.
Regimul Iohannis e regimul Marii Fraude Morale. Așa să rămână în istorie, ăsta să-i fie numele de-acum: MFM. Sau FMM.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
