Cu toate acestea, sustin realizatorii analizei, doar cinci la suta dintre micile afaceri locale pot fi competitive pe piata europeana. “In Uniunea Europeana, procentajul companiilor mici si mijlocii care au cifre de afaceri sub doua milioane de euro este de 80%. La ei sunt insa alte plafoane si, raportandu-ne la acestea, putem spune ca intreprinzatorii nostri au o capacitate economico-financiara redusa”, explica Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National pentru Intreprinderi Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).
Editia a sasea a Cartei Albe cuprinde rezultatele unui sondaj realizat pe un esantion de 1.256 de IMM-uri, din toate ramurile de activitate si din toate regiunile de dezvoltare, fiind considerat reprezentativ pentru obiectivele si situatia sectorului din Romania. Pentru Marian Stoian, managing partner la Initial Advisory, aceasta concluzie este fireasca, si nicidecum ingrijoratoare, pentru ca, spune el, “din punct de vedere antreprenorial, suntem o economie tanara, cu multe dintre firme sub trei ani”.
Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana este perceputa drept oportunitate majora de 46,47% dintre firme, alte 44,34% considerand ca nu a avut un impact semnificativ asupra activitatilor lor, iar 9,18% dintre intreprinderi au considerat-o ca pe o amenintare majora. Aderarea a avut o serie de efecte pozitive asupra IMM-urilor.
Conform datelor CNIPMMR, aderarea a oferit, pentru 43,73% dintre firme, acces mai bun pe piete, pentru 38,54% - existenta unor potentiali furnizori mai buni si/sau mai ieftini, pentru 35,35% - legislatie imbunatatita, pentru 32,64% - accesul la fonduri structurale, iar pentru 28,34% - accesul mai usor la noile tehnologii. Pentru Aurelia Visinescu, directorul general al producatorului de vinuri Domeniile Sahateni, exportul in tarile din Uniunea Europeana este un obiectiv care va fi pus in practica in maximum doi ani. Producatorul a intrat pe piata din Romania in luna iunie, in urma unor investitii de doua milioane de euro intr-o crama si de aproximativ 650.000 de euro in replantarea viilor, intentionand sa dezvolte si o pensiune, in cadrul domeniilor din judetul Buzau. Initial, firma, infiintata in 2003, s-a numit Fontana di Vini, luna trecuta fiind redenumita Domeniile Sahateni.
“Pentru noi, ca producatori de vinuri, Uniunea Europeana nu a adus decat un singur lucru bun: a crescut valoarea proprietatilor imobiliare. In rest, nu inseamna decat o piata cu o concurenta neloiala - s-a eliminat taxa vamala, multe state din UE ofera producatorilor din domeniu subventii, la noi - nici vorba de asa ceva. In plus, daca inainte de a fi membri aveam o imagine destul de buna, de tara exotica, acum, imaginea s-a inrautatit”, explica Aurelia Visinescu.
Profitabile, dar nu la nivelul standardelor Uniunii Europene
Desi aproape 45% dintre companii recunosc faptul ca aderarea la UE le-a oferit posibilitatea de a intra pe alte piete, in momentul de fata, doar 1,99% dintre companii isi vand produsele/serviciile in alte state europene si 8,52% vizeaza piata UE pentru acest an. “Procentul celor care se gandesc sa iasa pe piata europeana este normal, avand in vedere nivelul managerial si capacitatea lor economico-financiara. Cred ca doar 5% dintre ele pot fi competitive pe piata europeana”, considera Nicolescu. Astfel, cele mai multe IMM-uri (77,47%) au in vedere, pentru acest an, numai piata locala si nationala, 47,13% dintre ele actioneaza numai pe piata locala si doar 0,88% dintre IMM-uri declara ca se vor orienta si catre pietele unor tari din afara Europei. In opinia lui Marian Stoian, firmele romanesti mizeaza pe piata locala, in principal, datorita oportunitatilor ce urmeaza sa fie create de firme in urma accesarii de fonduri europene. “Avem prea multe oportunitati. Fondurile sau investitiile straine directe sunt generatoare de locuri de munca, de salarii, deci, de putere de cumparare. Acestea sunt motive suficiente pentru ca micii intreprinzatori locali sa mizeze pe piata autohtona si sa nu se gandeasca, inca, la iesirea pe piete externe”, spune acesta.
Conform datelor CNIPMMR, din totalul firmelor active, in categoria IMM-urilor se incadreaza un numar de 559.720, reprezentand 99,7% din totalul firmelor. Intreprinderile mici si mijlocii au crescut cu un ritm mediu anual de peste 5% si se observa o polarizare a acestora catre zonele Bucuresti-Ilfov (23%), Nord-Vest (14%), Centru (13%) si Sud-Est (11%). De asemenea, a crescut numarul mediu de salariati pe o firma la toate categoriile de IMM-uri. Cea mai semnificativa crestere se inregistreaza la nivelul microfirmelor - 33,1%. Din datele CNIPMMR, aderarea Romaniei la UE a generat o serie de dificultati pentru IMM-uri, cele mai frecvente dintre acestea fiind intensificarea concurentei (67,52%), costurile cu forta de munca (64,25%), costurile implicate de adaptarea la aquis-ul comunitar (59,63%), migrarea fortei de munca (54,62%), intensificarea controalelor reprezentantilor administratiei de stat (36,31%), protectia mai stricta a consumatorului (32,01%), legislatie de mediu mai severa (29,46%) si protectia proprietatii intelectuale (10,35%).
Cele doua milioane de euro investite in crama Domeniilor Sahateni au provenit din mai multe surse, respectiv fonduri europene, imprumuturi bancare si surse proprii. Proiectele pentru accesarea de fonduri europene au fost realizate prin forte proprii. “Cand am accesat fondurile nerambursabile, ne-am lovit de birocratie, mereu ni se cereau alte documente. Acum, ca am trecut prin asta, nu mi se mai pare greu. Am invatat din mers, am refacut proiectele de cateva ori”, explica Visinescu. Domeniile Sahateni intentioneaza sa mai apeleze la fonduri comunitare de aproximativ un milion de euro, pentru a definitiva crama, pana in 2010. In ceea ce priveste cifra de afaceri si profitul brut, Visinescu estimeaza, pentru acest an, valori ale celor doi indicatori de un milion de euro, respectiv 90.000 de euro. “Este o estimare realista, avand in vedere faptul ca am initiat vanzarile de curand, iar produsul va fi sustinut de activitatile de marketing necesare. In acest an, bugetul alocat promovarii produselor este de 260.000 de euro”, a declarat Visinescu. Conform datelor CNIPMMR, in ceea ce priveste fondurile nerambursabile, 41,28% dintre intreprinzatorii sau managerii din IMM-urile romanesti intentioneaza sa acceseze fondurile structurale, din care 72,24% sunt in stadiul de informare, 16,94% au contactat o firma de consultanta, un patronat etc. pentru a obtine sprijin, 7,76% sunt in faza de elaborare a proiectului, 1,84% au primit aprobarea pentru proiectul depus, iar 1,22% au depus proiectul. Multi dintre intreprinzatori manifesta o totala neincredere fata de fondurile structurale, in primul rand, din cauza birocratiei cu care se confrunta in mod constant. In acest caz, ei confunda insa birocratia cu procedurile, care sunt la fel peste tot in UE, nu doar in Romania, explica managing partnerul Initial Advisory.
Proportia intreprinderilor care intentioneaza sa acceseze fondurile structurale este mai ridicata in randul IMM-urilor cu peste 15 ani vechime (49,24%), cele din regiunea Centru (61,76%), firmele mijlocii (63,96%), societatile pe actiuni (58%), agentii economici din constructii (71,43%) si companiile cu performante superioare (44,68%). “Cele mai prolifice domenii economice s-au dovedit a fi tranzactiile imobiliare, intermedierile financiare si serviciile prestate intreprinderilor. La polul opus, cea mai putin profitabila activitate a fost eliminarea deseurilor”, spune Nicolescu.
Potrivit documentului elaborat de CNIPMMR, in 2007, aproape 62% din totalul IMM-urilor au obtinut performante superioare anului precedent, in timp ce doar 8% dintre companii au inregistrat performante inferioare. In momentul de fata, evolutia mediului economic din Romania este apreciata ca fiind pozitiva de catre 52% dintre intreprinzatori. In ceea ce priveste previziunile firmelor pentru anul in curs, 67% dintre acestea apreciaza ca performantele lor economice vor fi mai bune decat in anul precedent.
De asemenea, 6,5% dintre IMM-uri considera ca anul in curs va fi unul cu probleme. “Probabil firmele care au declarat ca nu vor obtine performante anul acesta vor fi si cele care vor da faliment in aceeasi perioada”, a afirmat reprezentantul consiliului. In ceea ce priveste dificultatile cu care se confrunta mediul de afaceri romanesc, patronii au mentionat ca prima problema birocratia, in ciuda faptului ca numarul celor care contesta eficienta acesteia este in scadere de la an la an. “In momentul de fata, doua din cinci IMM-uri au mari probleme cu birocratia, fiscalitatea clasandu-se pe locul doi, din punctul de vedere al dificultatilor. Resursele umane sunt o alta mare problema a firmelor, circa 35% dintre acestea afirmand ca au dificultati din acest punct de vedere”, a mai spus Ovidiu Nicolescu.
Daca in 2007, de exemplu, inflatia se situa pe locul 11 in topul dificultatilor majore, pentru anul acesta, aceasta temere se afla in primele cinci, devansand greutati precum coruptia, controalele excesive sau accesul la credite. “In mediul de afaceri s-a instalat o spaima mare, in conditiile in care suntem intr-un an electoral, Guvernul cedeaza foarte usor la presiunile sindicale si ia masuri populare, cum a fost cea prin care s-au dublat pensiile. In unele domenii s-a ajuns la situatia in care pensiile sunt mai mari decat salariile. Toate aceste decizii alimenteaza inflatia si arata ca procesul inflationist va continua. Pentru intreprinzatori, pericolul consta in decapitalizare sau scaderea vanzarilor si, in aceste conditii, este explicabila ascensiunea inflatiei in topul temerilor”, a explicat pentru Business Standard Ovidiu Nicolescu.
Pentru acest an, intreprinzatorii se vor concentra, in special, asupra relatiilor firmei cu furnizorii/utilizatorii (52,88%), produselor/serviciilor noi (51,40%), elaborarii de strategii si politici ale firmei (30,33%), introducerii noilor procese tehnologice (13,29%), obtinerii/utilizarii informatiilor/cunostintelor (11,98%) si trainingului personalului (11,19%).
Cele mai frecvente activitati de dezvoltare vizate sunt amplificarea activitatii de marketing (57,64%), achizitia de tehnica noua (42,36%), diversificarea productiei (38,30%), pregatirea intensa a fortei de munca (36,54%), constructiile de cladiri (32,32%) si informatizarea activitatilor (31,61%).
Sectorului IMM prezinta un grad ridicat de risc, avand in vedere ca aproximativ 70% dintre restantele catre banci sunt reprezentate de datoriile IMM, a declarat presedintele Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), Aurel Saramet, cu ocazia lansarii Cartei Albe a IMM.
“Sectorul IMM reprezinta inca un grad ridicat de risc pentru banci, astfel se explica faptul ca doar un procent redus dintre firmele mici si mijlocii au credite la baci”, a precizat presedintele FNGCIMM.
Pe de alta parte, Ovidiu Nicolescu a subliniat ca, la randul lor, IMM-urile autohtone “manifesta o oarecare retinere in solicitarea creditelor, astfel ca mai mult de 70% dintre firme se autofinanteaza, iar procentul lor este in crestere”. Potrivit Cartei Albe a IMM, in afara firmelor care apeleaza la credite bancare, aproape 26% din totalul IMM-urilor utilizeaza leasingul, 5,5% din companii au obtinut fonduri nerambursabile, 4% dintre firme au realiazat imprumuturi de la institutii financiare specializate, 1,4% dintre unitatile economice s-au finantat prin factoring, iar pana la 1% din intreprinderi a accesat Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
