Cinci state UE cer monitorizarea atentă a României

Uniunea Europeană este tot mai îngrijorată de evoluţia reformelor din domeniul justiţiei din România şi Bulgaria şi de măsurile luate în ultima vreme de către cele două ţări privind combaterea corupţiei. Drept urmare, cinci ţări ale Uniunii - Marea Britanie, Franţa, Suedia, Finlanda şi Olanda - au cerut recent aplicarea consecventă şi clară a mecanismului de monitorizare a României şi Bulgariei în domeniul justiţiei şi al combaterii corupţiei, informează corespondentul BBC la Bruxelles.

Demersul, făcut la vârful Comisiei Europene, reflectă îngrijorarea privind evoluţiile din România şi Bulgaria, şi sporeşte presiunea privind activarea clauzei de salvgardare.

Potrivit BBC, la jumătatea lunii aprilie, ambasadorii celor cinci ţări la Uniunea Europeană au solicitat o întâlnire cu Catherine Day, secretarul general al Comisiei Europene, care coordonează cooperarea cu România şi Bulgaria pentru îndeplinirea tuturor angajamentelor luate inainte de 1 ianuarie.

Cei cinci ambasadori, îngrijoraţi de modul în care se face verificarea angajamentelor, au cerut o transparenţă mai mare a măsurilor luate de Sofia şi Bucureşti, în condiţiile în care, au declarat aceştia, "avem senzaţia că mecanismul nu este utilizat cum trebuie şi nu are suficiente resurse."

La întâlnirea cu Catherine Day nu au fost menţionate aspecte specifice - cum ar fi remanierea ministrului justiţiei Monica Macovei, foarte apreciată la Bruxelles.

Ceea ce solicită însă cele cinci ţări este ca rezultatele misiunilor de verificare la Bucureşti şi Sofia să fie comunicate statelor membre, şi nu ţinute în sertar, aşa cum pare să dorească în special comisarul european pentru Justiţie, Franco Frattini.

În plus, există o îngrijorare reală şi crescândă privind lipsa progreselor pe teren în cele câteva luni de la aderare.

Un oficial european aprecia în context, informează BBC, că adoptarea proiectului privind Agenţia Naţională de Integritate în versiunea actuala n-ar crea decât un "tigru de hârtie," adică lipsit de orice putere.

"Situaţia e deplorabila în ambele ţări, a declarat un alt diplomat, dar avem senzaţia că România măcar încearcă să facă ceva, în timp ce în Bulgaria nu se întâmplă chiar nimic."

Acţinea diplomaţilor europeni nu vine însă, subliniază BBC, ca o cerere de activare a clauzei de slavgardare, care nu ar duce decât la o limitare a recunoaşterii deciziilor judecătoreşti luate în România şi Bulgaria, ci ca o încercare de creştere a presiunii asupra celor două ţări să ia măsuri concrete în domeniile avute în vedere.

Stadiul de îndeplinire a angajamentelor va fi discutat de oficialii europeni la 4 mai, urmând ca în luna iunie Comisia Europeană să îşi publice raportul semestrial asupra evoluţiei celor două ţări.