Marcel Ciolacu are o problemă la Buzău: drumurile județene afectate de calamități trebuie reparate, iar Guvernul nu vine cu banii pe care îi aștepta. Așa că fostul premier, devenit între timp președinte al Consiliului Județean Buzău, se uită către București și spune, cu regret: „Mi-aș fi dorit să fie Guvernul alături de noi”.
Viața administrativă are uneori un simț al umorului aparte. Cel care a condus Guvernul României într-o perioadă în care deficitul bugetar a ajuns la niveluri record vorbește acum despre cât de util ar fi fost ca Executivul să găsească niște bani pentru administrația locală.
„Am fost cel mai afectat județ în urma calamităților, dar nu avem nici cui ne adresa”, s-a plâns Ciolacu, acuzând actuala guvernare că administrațiile locale nu mai reprezintă o prioritate.
7,1 milioane de lei pentru un drum afectat de alunecări
Problema de la Buda Crăciunești, pe drumul cunoscut drept Trans Cislău, este însă cât se poate de reală. O alunecare de teren a afectat grav platforma drumului, iar sectorul este în continuare instabil.
Consiliul Județean Buzău a comandat trei expertize pentru a afla dacă degradarea are legătură cu lucrările executate în urmă cu aproximativ cinci ani. Concluzia specialiștilor a fost că problema nu a fost provocată de constructor, ci de alunecarea terenului, favorizată de infiltrații, ploi abundente și ciclurile de îngheț-dezgheț.
Soluția tehnică este una costisitoare: un zid de sprijin fundat pe piloți forați la 11 metri adâncime, pe o lungime de 48 de metri, plus consolidarea zidului existent pe aproximativ 90 de metri.
Nota de plată: aproximativ 7,1 milioane de lei, cu TVA.
Până atunci, Consiliul Județean a amenajat o variantă ocolitoare prin pădure, care a fost balastată, testată și apoi asfaltată.
„Mi-aș fi dorit să fie Guvernul alături de noi”
Ciolacu spune că Buzăul are nevoie de sprijinul Executivului, însă, de această dată, administrația județeană trebuie să găsească singură resursele.
„Mi-aș fi dorit să fie Guvernul alături de noi”, a declarat fostul premier.
Este o declarație care poate suna surprinzător venind de la omul care, până nu demult, se afla chiar în poziția de a decide asupra banilor Guvernului.
Acum, Ciolacu vede România din cealaltă parte a mesei: cea a administrației care cere bani de la București și constată că bugetul nu mai poate răspunde tuturor solicitărilor.
Iar aici apare ironia situației. După ani în care administrațiile au fost obișnuite să privească spre bugetul central pentru finanțarea proiectelor și intervențiilor, fostul premier descoperă acum cât de dificil este să obții bani de la un Guvern care trebuie să-și drămuiască fiecare leu.
De la Palatul Victoria la Consiliul Județean
În perioada în care Marcel Ciolacu a fost premier, România a înregistrat deficite bugetare extrem de ridicate, iar problema consolidării finanțelor publice a devenit una dintre cele mai mari vulnerabilități economice ale țării.
Acum, din funcția de președinte al CJ Buzău, Ciolacu reclamă exact efectele unei administrații centrale care trebuie să reducă cheltuielile și să limiteze finanțările.
Sigur, o alunecare de teren nu ține cont de deficitul bugetar. Un drum trebuie reparat indiferent cine a fost premier. Iar dacă expertizele arată că este nevoie de intervenție urgentă, banii trebuie găsiți.
Dar există o diferență importantă între poziția celui care cere bani și poziția celui care, până ieri, trebuia să se asigure că acei bani există.
La Buzău, această diferență se vede acum foarte clar.
Guvernul nu vine cu bani, Buzăul scoate bani din buget
Consiliul Județean trebuie să finanțeze trei intervenții pentru drumurile afectate de calamități. În cazul lucrărilor contractate, Ciolacu susține că administrația a reușit să obțină prețuri mai mici decât cele estimate prin expertize.
„La toate, față de expertize, sumele sunt mult mai mici contractate. Am găsit înțelegere cu fiecare constructor în parte”, a spus el.
Problema rămâne însă aceeași: banii trebuie să vină din bugetul județului.
Iar mesajul lui Ciolacu către București este simplu: ajutați-ne.
Poate că aceasta este una dintre cele mai bune lecții ale politicii fiscale românești: când ești la Guvern, problema este să găsești bani pentru toată țara. Când ajungi la Consiliul Județean, problema devine să găsești bani pentru județul tău.
Iar uneori omul care cere banii este chiar cel care, cu puțin timp înainte, a fost cel care îi împărțea.
