„Miniştrii de finanţe şi, în general, autorităţile din ţările UE caută să identifice un posibil compromis în ceea ce priveşte proiectul uniunii bancare – ca răspuns instituţional la incertitudinile generate de recenta criză economică şi financiară.
Europa se resimte încă după recesiunea severă din anii 2007-2009. În anul 2012, se va înregistra, probabil, o uşoară contracţie economică în spaţiul ţărilor euro, iar pentru 2013 se întrevăd semne ale unei uşoare redresări.
În acest context, sunt esenţiale preocupările pentru reluarea creşterii economice, crearea de noi locuri de muncă, refacerea încrederii consumatorilor şi investitorilor şi reducerea incertitudinii. Este posibil să existe o decizie politică şi un compromis în orizontul următoarelor două luni, mai ales în ceea ce priveşte modul în care se va avansa spre realizarea supravegherii bancare unice la nivelul UE - ca primă etapă în procesul de formare a unei uniuni bancare.
În România, suntem foarte interesaţi de acest proces. Considerăm că uniunea bancară este un obiectiv bun, dar va trebui aleasă o cale corectă pentru a-l realiza.
Acum există încă multe semne de întrebare legate de acest proiect - cât de realist este calendarul sugerat de Comisie (introducerea supravegherii bancare unice sub egida Băncii Centrale Europene de la 1 ianuarie 2013 pentru băncile ce beneficiază de sprijin public, extins la bancile sistemice de la jumatatea anului viitor, urmând ca, de la 1 ianuarie 2014, toate cele 6000 de bănci din zona euro să facă obiectul supravegherii BCE) şi cum se vor împărţi atribuţiile de supraveghere între autoritatea de supraveghere la nivelul UE şi autorităţile naţionale.
De asemenea, rămâne de văzut cum se va asigura echilibrul între drepturi şi obligaţii pentru statele din afara zonei euro şi cum se va evita discriminarea ţărilor din afara zonei euro în raport cu cele din zona euro.
Mai mult, este necesar de clarificat cum se vor implica autorităţile fiscale din ţările UE în asigurarea resurselor bugetare necesare rezolvării consecinţelor generate de <şi care vor fi raporturile dintre autoritatea de supraveghere, Parlamentul european şi parlamentele nationale.
Nu în ultimul rând, suntem interesaţi să participăm la întregul proces de dezvoltare şi adoptare a eventualelor decizii, chiar dacă, în acest moment, nu facem parte din zona euro.
Pentru România, adoptarea euro este o obligaţie asumată şi, chiar dacă acum nu avem un termen limită pentru acest lucru, ne interesează să fim pregătiţi cât mai curând posibil din punct de vedere al performanţelor economice, astfel încât să rămână de agreat doar decizia politică"



