"În forma actuală, Codul de Bune Practici ce urmează a fi înfiinţat defineşte clar ce înseamnă preţul de achiziţie şi va interzice vânzarea produselor sub acest preţ. În plus, codul va interzice practicarea anumitor taxe precum cele de deschidere sau renovare" a declarat pentru NewsIn, preşedintele Romalimenta, Sorin Minea.

Disputa dintre retaileri, procesatori şi producători a fost declanşată la începutul lunii martie, când patronatele şi sindicatele din industria alimentară au acuzat supermarketurile din România de abuzuri de putere exercitate asupra producătorilor naţionali, prin impunerea unor condiţii contractuale excesive.

Astfel, producătorii susţin că au o rată de profitabilitate extrem de mică din cauza acestor condiţii contractuale excesive impuse de retaileri şi că au ajuns să lucreze exclusiv pentru marile lanţuri de super şi hipermarketuri. La polul opus însă, retailerii au replicat că ei sunt cei care au creat pe piaţa românească un mediu concurenţial avantajos pentru ambele părţi şi că problema nu se află în comerţul modern, ci în eficienţa scăzută a producătorilor.

Mai mult, producătorii au spus că în timp ce ei (şi implicit consumatorii) înregistrează pierderi, profitabilitatea supermarketurilor poate ajunge până la 60% prin utilizarea "taxelor ascunse" care duc la o creştere artificială a preţurilor de vânzare.

Reprezentanţii AMRCR au contrazis vehement afirmaţiile, susţinând că taxele percepute de comercianţi reprezintă de fapt "măsuri de marketing pentru promovarea produselor", practicate în întreaga lume, şi că nu obţin avantaje de pe urma lor, dat fiind că nici un lanţ de magazine nu are o marjă de profitabilitate mai mare de 5% din cifra de afaceri. Concluzionând, retailerii au afirmat că "nu fac altceva în România decât ceea ce fac peste tot în lume".

Toate aceste acuze reciproce au determinat Consiliul Concurenţei (CC) să declanşeze o investigaţie asupra producătorilor şi procesatorilor din industria alimentară, dar şi a retailerilor, iar dacă vor fi depistate nereguli atunci penalităţile pot ajunge la 10% din cifra de afaceri înregistrată în anul anterior.

La nivel mondial, precedentul a fost deja creat recent de grupul Carrefour care trebuie să plătească producătorilor francezi de fructe şi legume despăgubiri în valoare de un milion de euro, conform unei hotărări a Curţii de Apel din Caen. Grupul francez a fost chemat în judecată de Federaţia Naţională a Producătorilor deoarece ar fi impus producătorilor, în perioada 2000-2001, un contract de prestări servicii în urma căruia producătorii au înregistrat pierderi de peste trei milioane de euro.

În final, reprezentanţii reţelelor comerciale din România au considerat că "printr-un dialog deschis" pot ajunge la o înţelegere cu producătorii şi procesatorii români deoarece "au nevoie unii de alţii", iar producătorii pe de altă parte declaraseră că "nu doresc ca supermarketurile să fie amendate, ci doar să se aşeze la masă" pentru a discuta.

În urma unei întâlniri mediate de Ministerul Agriculturii, producătorii, procesatorii şi retailerii au fost de acord cu înfiinţarea unui Cod de Bune Practici, despre care repezentanţii AMRCR au ţinut apoi să precizeze că acesta nu trebuie totuşi să îngrădească libertatea de negociere, deoarece în fond "un cod nu este o lege". Astfel, Guvernul a decis pe 26 martie, înfiinţarea unui grup de lucru pentru elaborarea unui cod de bune practici privind relaţiile dintre furnizori şi hipermarketuri. Din grupul de lucru fac parte reprezentanţi ai Ministerului Economiei şi Finanţelor, ai Ministerului Agriculturii şi ai Ministerului IMM-urilor.

Sursa: NewsIn