Conform noului proiect de lege, sistemul de educaţie nu îşi schimbă structura, aşa cum se propunea în urmă cu câteva luni, ci rămâne nemodificat: învăţământul primar este organizat tot pe o perioadă de patru ani, la fel cel gimnazial şi liceal. La sfârşitul clasei a IV-a, fiecărui elev i se va întocmi o fişă de evaluare, care va conta în a doua etapă de pregătire, învăţământul gimnazial. Noul proiect păstrează sistemul admiterii computerizate din anii precedenţi, singura schimbare intervenită fiind în ceea ce priveşte mecanismul de evaluare. Astfel, din 2010, elevii claselor a VIII-a ar urma să susţină o testare internaţională care ar înlocui tezele cu subiect unic din ultimii doi ani. Nota de la testul internaţional şi media generală vor fi cele două elemente care vor sta la baza admiterii la liceu.
O altă modificare propusă de noul Cod al educaţiei vizează o evaluare în timpul ultimului an de liceu. Astfel, în clasa a XII-a, liceenilor ar urma să le fie evaluate competenţele pe calculator şi cele de limbă şi comunicare. Acest test va consta într-o examinare orală la limba română şi limba engleză. Bacalaureatul va include trei probe scrise: la limba română, la matematică, istorie sau geografie - la alegere, în funcţie de specificul liceului - şi o probă la o disciplină de specialitate. Conform propunerii ministerului, şcolile de arte şi meserii ar urma să se transforme, de anul acesta, în licee tehnologice.
Admiterea la o unitate de învăţământ superior va fi lăsată la latitudinea fiecărei universităţi în parte, în timp ce licenţa va trebui să includă obligatoriu două probe - una scrisă şi susţinerea unui proiect. Conform legislaţiei în vigoare, universităţile au dreptul să decidă dacă viitorii absolvenţi vor susţine doar examen scris, doar proiect sau vor avea de parcurs ambele probe.
Specialiştii în piaţa muncii chestionaţi ieri de Business Standard susţin că iniţiativa de a unifica toate reglementările din sistemul de învăţământ într-un singur Cod este salutară.
"Credem că iniţiativa cuprinderii tuturor reformelor într-un Cod al educaţiei este bine-venită şi poate avea un impact pozitiv asupra învăţământului românesc. Principalele modificări propuse pentru includerea în Cod se referă la metodologia de evaluare a elevilor şi a studenţilor. Este necesar însă ca aceste schimbări să fie completate cu modificări ale curriculei şcolare, corelate cu sistemul de evaluare propus", declară reprezentanţii Junior Achivement România, una dintre organizaţiile cu experienţă în implementarea programelor de educaţie economică şi antreprenorială.
Adrian Stanciu, managing partner Human Sinergystics, crede că modificările propuse sunt în direcţia bună, cu excepţia propunerilor privind bacalaureatul. "Problema învăţământului românesc nu este legată de numărul de teze pe care le dau elevii într-un an, ci de finanţare. Este un sistem subfinanţat şi pur birocratic şi trebuie găsită o soluţie inteligentă de finanţare; altfel, nu vom face decât să continuăm să stimulăm non-performanţa", declară Stanciu.
Salarizarea, sub lupa BM
Proiectul viitoarei legi a salarizării unitare în sectorul bugetar a fost discutat ieri de reprezentanţii Ministerului Muncii cu reprezentanţii Băncii Mondiale. Ministrul de resort, Marian Sârbu, a declarat, la finalul întâlnirii, că actul normativ mai are nevoie de ajustări, pentru a putea fi sustenabil din punct de vedere financiar, fără a oferi detalii despre nivelul coeficienţilor de ierarhizare. Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, declara săptămâna trecută, după discuţiile cu sindicatele, că folosirea salariului minim ca bază pentru calculul celorlalte salarii este "un potenţial pericol". Legea salarizării trebuie finalizată până la sfârşitul lunii octombrie, la cererea FMI, premierul Emil Boc susţinând că Guvernul îşi va asuma răspunderea pe acest act normativ, în 2 septembrie. La închiderea ediţiei, reprezentanţii Ministerului Muncii discutau cu sindicatele pe marginea modificărilor aduse proiectului de lege.
Primele victime ale reorganizării
Ministerele trebuie să prezinte, în şedinţa de Guvern de astăzi, propunerile de reorganizare a agenţiilor din subordine, precum şi numărul de posturi care vor fi desfiinţate. Surse sindicale au declarat pentru Business Standard că Ministerul Muncii a dat deja dispoziţie în teritoriu pentru reducerea pesonalului, în urma restructurării fiind posibil să-şi piardă locurile de muncă 1.600 de angajaţi, în timp ce din instituţiile subordonate Ministerului Adminstraţiei şi Internelor vor fi concediaţi peste 1.000 de salariaţi. Ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, declara ieri că toţi salariaţii restructuraţi din instituţiile subordonate vor fi încadraţi în cele trei agenţii ce administrează fondurile UE, în care deficitul de angajaţi este de 1.600 de persoane.
