Surse apropiate negocierilor dintre Guvern, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială (BM) au declarat pentru Business Standard că, începând de anul viitor, experţi ai BM vor lucra la o nouă variantă a legii de salarizare, care va fi aplicată din 2011.
“Forma actuală a legii salarizării unitare, potrivit căreia salariile se stabilesc în funcţie de coeficienţi de ierarhizare, va fi modificată începând cu anul viitor, aceşti coeficienţi urmând să fie înlocuiţi cu intervale fixe de salarii pe fiecare familie de ocupaţii, plus un sistem de trecere de la un grad la altul”, au explicat sursele citate.
Doar Moldova şi Ucraina mai folosesc sisteme de salarizare pe bază de coeficienţi, au adăugat aceleași surse. Acestea au explicat că va fi realizat şi un nou sistem de gradare a muncii, mai simplificat, care va fi aplicat la fiecare familie de ocupaţii, urmând ca multe grade actuale, în special în sistemul de învăţământ, să fie eliminate. Astfel, fiecare bugetar se va încadra într‑un interval fix de salarizare, valoarea salariilor oscilând între un maxim şi un minim, în funcţie de grade. Informaţia a fost parţial confirmată de ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, care, la o întâlnire de săptămâna trecută cu partenerii sociali, a precizat că legea va fi îmbunătăţită în anul următor şi că Guvernul va trebui să facă legea mai simplă, deoarece există 1.900 de funcţii în sistemul bugetar.
Până la proxima schimbare, Guvernul a prezentat sindicatelor, ieri, ultimele variante de coeficienţi pe grila de ierarhizare. “În principiu, noi suntem de acord cu variantele pentru sistemul sanitar. Miniştrii ne-au explicat că salariile mici vor creşte într-un ritm mai alert în următorii ani, iar media creşterilor din sistemul sanitar va fi, de exemplu, de 78%, până în 2015”, a spus preşedintele Federaţiei Sanitas, Marius Petcu. Categoriile cele mai nemulţumite de coeficienţi şi de poziţionarea în grilă sunt cadrele didactice şi magistraţii, care, la închiderea ediţiei, continuau discuţiile.
Marea necunoscută a legii rămâne baza de calcul a grilei. Deşi varianta utilizării salariului minim a fost respinsă radical de FMI, reprezentanţii Guvernului au afirmat că au reuşit să convingă instituţia internaţională că legarea salariului minim de salariile bugetarilor va menţine o legătură între acestea şi evoluţia economiei. Sursele citate anterior au explicat că Fondul nu este de acord, în continuare, cu folosirea salariului minim ca bază pentru calculul celorlalte salarii din grilă, acesta fiind motivul pentru care ultima variantă a proiectului nu face referire la salariul minim, ci la un coeficient 1, care, în 2010, va fi egal cu 705 lei. Chiar şi folosirea unui coeficient egal cu valoarea de 705 lei este pusă sub semnul întrebării, în condiţiile în care salariile a circa 150.000 de bugetari se află sub această valoare şi ar urma să crească. România s-a angajat însă, la ultimele negocieri cu FMI, să îngheţe salariile tuturor bugetarilor şi în 2010.
Ce propuneri conţine ultima variantă a legii unitare de salarizare
- Raportul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu va fi 1 la 12
- Cel mai mare salariu din sistemul bugetar va fi al preşedintelui României
- Următoarele funcţii cel mai bine remunerate sunt cea a premierului, a preşedinţilor Camerelor, a procurorului general, a şefului Curţii de Conturi, precum şi a preşedinţilor ÎCCJ, CSM şi CCR, cu coeficientul 11,8
- În anul 2010, singurele majorări salariale se vor aplica angajaţilor care au salarii mai mici de 705 lei
- O comisie interministerială va stabili anual, pe baza evoluţiilor economice, modul în care salariile vor fi majorate, aceste prevederi fiind stabilite prin legi anuale de implementare
- Sporul de solicitare neuropsihică, de 50%, cel de confidenţialitate, de 15%, şi cel de risc, din sistemul judiciar, se vor reduce la 5%
- Orele suplimentare sunt remunerate cu un spor de 100%, comparativ cu 75%, în Codul Muncii, plata acestora fiind plasată înaintea acordării de timp liber
Sursa: Proiectul legii unitare de salarizare
