El a completat că numărul falimentelor "s-au putea dubla, chiar tripla" în 2009 faţă de 2008, luând în calcul triplarea cererilor pentru aplicarea procedurii de faliment de la începutul anului.
Coface a coborât ratingul de ţară al României de la "A4-" la "B", după cea mai recentă evaluare, în urma căreia compania a scăzut calificativele sau perspectivele de rating pentru 47 de state. Acest calificativ nu vizează însă datoria suverană, ci indică nivelul mediu de risc pe care companiile îl prezintă în propriile tranzacţii comerciale.
"Comportamentul de plată al companiilor româneşti s-a deteriorat semnificativ începand cu luna octombrie 2008. Practic toate companiile dependente de finanţare bancară sau externă au fost profund afectate, în cazul multora dintre ele, deconectarea de la aceste „aparate” ducând la intrarea în colaps, având efecte asupra tuturor creditorilor acestora", a spus directorul general din România al Coface, Cristian Ionescu, într-un comunicat publicat joi de companie.
El a menţionat că incidentele de neplată au crescut, în medie, cu peste 500% în perioada octombrie -martie 2009 faţă de media primelor 9 luni din 2008.
Totodată, analiştii Coface consideră că o creştere rapidă a creditării, de 50% până la 70%, reprezintă în mod uzual o sursă de îngrijorare, însă creşterea nivelului de creditare în produsul intern brut (PIB) "nu reprezintă de regulă o anomalie pentru economiile emergente".
În acest sens, România a fost introdusă în clasa de risc ridicat, alături de Bulgaria, Estonia, Letonia, Rusia şi Ucraina în ce priveşte vulnerabilitatea faţă de o criză de creditare internă.
"Dezvoltarea intermedierii financiare face parte din procesul de recuperare, atingând un nivel de aproape 100% în Europa Occidentală. Dar acest proces trebuie ţinut sub control", se mai arată în comunicatul agenţiei de rating.
Raportul atrage de asemenea atenţia asupra ponderii ridicate a creditului acordat sectorului privat şi a creşterii acestuia, în condiţiile unei creditări interne bazate pe finanţare externă, din partea băncilor-mamă.
Pe de altă parte, România nu se situează în grupa ţărilor cu risc ridicat în funcţie de dependenţa de capital străin, însă "orice zvon cu privire la o întârziere în plata tranşelor FMI poate speria investitorii şi genera un nou val de exod de capital", se arată în comunicat.
"După falimentul Lehman Brothers din septembrie 2008, exodul de capital şi goana după lichidităţi în dolari a dus la slăbirea spectaculoasă a cursurilor de schimb pentru monedele emergente: o scădere de 15% în medie pentru primele 28 de ţări emergente pe parcursul întregului an 2008", mai precizează analiştii Coface.
Totodată, Coface susţine că, pe fondul ieşirii de capital de la începutul lui 2009 au intervenit şi alte mecanisme, ca deteriorarea rapidă a soldurilor de cont curent, care "a avut astfel un rol pe fondul subminării exporturilor prin contracţia cererii din ţările industrializate".
"Pentru tot anul 2009, încă nu este cert dacă impactul global al soldurilor de cont curent va duce la accentuarea deprecierilor: recesiunile au dus la reduceri ale deficitului de cont curent în multe ţări, în special în cazul celor cu cele dezechilibre mai mari de cont curent cum ar fi România, Bulgaria, Ucraina sau statele baltice", se mai arată în comunicat.
În plus, analiştii agenţiei de rating consideră că serviciul datoriei externe este cumulat cu serviciul datoriei interne din cauza proporţiei mari de credite denominate în euro.
"O analiză a riscului de lichiditate — care leagă nivelul rezervelor în valută (în raport cu importurile) de stocul de capital stabil (investiţii directe) — asociat nevoilor de finanţare în valută a unei ţări plasează Europa emergentă în vârful nivelurilor de risc", mai susţin analiştii.
Sursa:NewsIn
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
