Problemele ridicate de ajutorul de stat acordat de ţările membre băncilor a ridicat numeroase probleme la Bruxelles. Pe de o parte, Comisia afirmă că fără reglemetări clare şi stricte există riscul unei creşterii rapide a subvenţionării sistemelor bancare naţionale, ceea ce ar afecta competiţia şi, în final, consumatorii europeni. De partea cealaltă, statele s-au grăbit să sară în ajutorul băncilor naţionale cu probleme, pentru a evita colapsul acestora.
Pentru a împăca cele două tendinţe, Comisia a adoptat luna trecută un ghid pe baza căruia se pot acorda ajutoare de stat, fără distorsionarea reglementărilor privind concurenţa. Ghidul oferă indicii despre costul adecvat pe care guvernele naţionale trebuie să îl ceară băncilor care beneficiază de ajutorul de stat, ce condiţii trebuie să îndeplinească acestea şi termenul de recuperare a ajutorului.
În cazul injecţiilor de capital în bănci care nu au probleme majore, statele trebuie să ceară dobânzi bazate pe rata cheie a Băncii Centrale la care se adaugă o primă de risc. La fel ca în cazul pieţei libere, prima trebuie să fie mai mare în cazul băncilor care prezintă riscuri mai mari de neplată a banilor publici.
Comisia Europeană mai cere ca băncile aflate în pragul colapsului trebuie să dovedească ca au planuri importante de restructurare pentru a primi fonduri publice. Mai mult, aceste planuri trebuie să meargă în unele cazuri până la schimbarea managementului instituţiilor financiare. De la mijlocul anului trecut, Comisia a aprobat circa 50 de scheme.
