Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la Copenhaga că Executivul european trebuie să ia în calcul o întârziere a accesului copiilor la social media și ar putea veni în această vară cu o propunere legislativă, în funcție de concluziile grupului special de experți privind siguranța online a copiilor.

Pe scurt

1. Ursula von der Leyen a spus că discuțiile privind o vârstă minimă pentru accesul la social media „nu mai pot fi ignorate”.
2. Comisia a creat un grup special de experți privind siguranța online a copiilor, iar în funcție de concluziile acestuia ar putea prezenta o propunere legislativă în vară.
3. Președinta Comisiei a invocat riscuri precum designul adictiv, conținutul nociv, cyberbullying, grooming, exploatare, automutilare și imagini sexualizate generate cu AI.
4. Von der Leyen a spus că UE acționează deja prin Digital Services Act în cazuri care vizează TikTok, Meta, X și platforme care expun copiii la conținut dăunător.
5. Comisia a dezvoltat o aplicație de verificare a vârstei care va fi lansată în Danemarca până în vară și va fi integrată în portofelele digitale ale statelor membre.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la summitul european privind inteligența artificială și copiii de la Copenhaga că Uniunea Europeană trebuie să ia în calcul o „întârziere” a accesului copiilor la social media, în contextul riscurilor tot mai mari generate de platforme digitale și de inteligența artificială. Von der Leyen a spus că protecția copiilor în lumea digitală este o preocupare pentru părinți în întreaga Europă și că dezbaterea trebuie să pornească de la ideea că minorii nu sunt „adulți mici”. Ea a vorbit despre vulnerabilitatea psihologică a copiilor și despre efectele expunerii constante la validare socială, comparație, judecată publică și algoritmi. Președinta Comisiei a enumerat riscuri precum lipsa somnului, depresia, anxietatea, automutilarea, comportamentul adictiv, cyberbullying-ul, grooming-ul, exploatarea și sinuciderea. Ea a afirmat că dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale multiplică aceste riscuri. „Copiii nu sunt mărfuri și nicio companie de tehnologie din lume nu ar trebui să aibă voie să îi trateze ca atare”, a spus von der Leyen. Ea a legat aceste riscuri de modelele de afaceri ale platformelor, afirmând că atenția copiilor este tratată ca o marfă. Von der Leyen a spus că, în această logică, cu cât atenția utilizatorilor este mai mare, cu atât profitul crește. Președinta Comisiei a menționat un studiu al unei organizații daneze pentru drepturile copilului, potrivit căruia aproape jumătate din conținutul pe care copiii îl văd pe social media este publicitate. Ea a spus și că tinerii pot fi atrași în jocuri concepute pentru a-i determina să cheltuiască tot mai mulți bani, iar tinerele pot fi vizate de reclame pentru produse de înfrumusețare în momente de vulnerabilitate. Von der Leyen a afirmat că Europa nu trebuie să accepte designul adictiv al platformelor, expunerea copiilor la conținut tot mai extrem sau folosirea fotografiilor fetelor și femeilor pentru imagini sexualizate generate cu AI. Ea a spus că regulile trebuie decise de Europa, nu de companiile de tehnologie. Președinta Comisiei a amintit acțiunile inițiate în temeiul Digital Services Act. Ea a spus că UE acționează împotriva TikTok pentru design adictiv, inclusiv derulare infinită, redare automată și notificări push. Von der Leyen a menționat și Meta, afirmând că Instagram și Facebook nu ar aplica propriile reguli privind vârsta minimă de 13 ani. Ea a spus că au fost lansate proceduri împotriva X pentru folosirea Grok la crearea și răspândirea de materiale care prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor. Comisia investighează și platforme care permit copiilor să ajungă în „tuneluri” de conținut nociv, inclusiv videoclipuri care promovează tulburări alimentare sau automutilare. Von der Leyen a spus că aceste acțiuni sunt posibile datorită Digital Services Act. Ea a invocat și Digital Markets Act, afirmând că acesta este instrumentul prin care UE previne abuzul de putere de piață al platformelor. Von der Leyen a spus că UE a închis deja cazuri cu Apple și Meta, iar o investigație privind Google este în curs. Președinta Comisiei a spus însă că actualele instrumente nu sunt suficiente. Ea a amintit crearea unui grup special de experți privind siguranța online a copiilor și a spus că, fără a anticipa concluziile acestuia, Comisia trebuie să analizeze o întârziere a accesului la social media. „În funcție de rezultate, am putea veni cu o propunere legislativă în această vară”, a declarat von der Leyen. Ea a afirmat că discuțiile despre o vârstă minimă pentru social media nu mai pot fi ignorate. Potrivit președintei Comisiei, aproape toate statele membre ale UE cer o evaluare a necesității unei astfel de măsuri, Danemarca vrea să introducă o vârstă minimă, alte nouă state membre au aceeași poziție, iar Parlamentul European a ajuns la aceeași concluzie. „Întrebarea nu este dacă tinerii ar trebui să aibă acces la social media, întrebarea este dacă social media ar trebui să aibă acces la tineri”, a spus von der Leyen. Ea a susținut că anii copilăriei și ai adolescenței timpurii sunt formativi și că minorii ar trebui să aibă mai mult timp pentru a deveni rezilienți, pentru a se juca, pentru a-și dezvolta propriile idei și pentru a învăța diferența dintre realitate și fals. Von der Leyen a menționat Australia ca exemplu de stat care a introdus o vârstă minimă de 16 ani pentru social media. Ea a spus că în Australia se observă progrese, cu mai puțini copii și adolescenți care au conturi de social media, dar și dificultăți, inclusiv platforme care îi încurajează pe adolescenți să ocolească aceste garanții. Președinta Comisiei a spus că orice model de restricție pe criteriul vârstei depinde de verificarea fiabilă a vârstei. Ea a anunțat că UE a dezvoltat o aplicație de verificare a vârstei care va fi disponibilă în curând, cu standarde ridicate de confidențialitate, funcționare pe orice dispozitiv, utilizare simplă și cod open source. Potrivit acesteia, aplicația va fi lansată în Danemarca până în vară și este construită pe modelul aplicației europene COVID, folosită în 78 de țări de pe patru continente. Uniunea lucrează cu statele membre pentru integrarea aplicației în portofelele digitale. Von der Leyen a precizat că o eventuală limită de vârstă nu ar exonera companiile de tehnologie de responsabilitatea pentru conținutul și siguranța platformelor. Ea a comparat responsabilitatea platformelor cu obligația producătorilor auto de a face vehicule sigure, afirmând că părinții și copiii nu trebuie să proiecteze singuri mecanismele de protecție. Președinta Comisiei a spus că principiul european este „siguranța prin design”, baza Digital Services Act. Ea a arătat că standardele ridicate de confidențialitate, securitate și protecție a minorilor sunt obligatorii, iar regulile vizează modelele adictive, conținutul nociv și contactele nedorite. Von der Leyen a spus că drepturile copiilor sunt o prioritate în regulile UE privind dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale. Ea a anunțat că, mai târziu în 2026, Comisia va viza prin Digital Fairness Act practicile de design adictiv și nociv, inclusiv captarea atenției, contractele complexe și capcanele de abonament. Președinta Comisiei a insistat și asupra educației media. Ea a spus că minorii trebuie să înțeleagă logica platformelor sociale, să învețe să se protejeze de efectele negative și să folosească aspectele pozitive ale tehnologiei. Von der Leyen a spus că părinții, profesorii, organizațiile media, ONG-urile și jurnaliștii au un rol în educația digitală a copiilor. Ea a menționat verificarea surselor, identificarea știrilor false și a imaginilor generate de AI ca elemente necesare pentru a încuraja gândirea critică înainte de clic. Discursul Ursulei von der Leyen a fost susținut la 12 mai 2026, la Copenhaga, în cadrul European Summit on Artificial Intelligence and Children. Evenimentul a fost plasat de Comisie în zona economiei digitale, societății digitale și inteligenței artificiale. Digital Services Act este principalul instrument al UE pentru responsabilizarea platformelor online în raport cu riscurile sistemice, conținutul ilegal, protecția minorilor și siguranța utilizatorilor. Digital Markets Act vizează comportamentul marilor platforme cu rol de gatekeeper, iar AI Act stabilește reguli pentru dezvoltarea și utilizarea sistemelor de inteligență artificială. Declarația de la Copenhaga indică o posibilă etapă nouă în politica digitală a UE, legată de vârsta minimă sau întârzierea accesului copiilor la social media. În această etapă, Comisia nu a prezentat încă o propunere legislativă, ci a condiționat o posibilă inițiativă de concluziile grupului special de experți privind siguranța online a copiilor.