Comisia Europeana invita Kievul sa dea dovada de prudenta în privinta canalului Bîstroe

În cursul unei reuniuni care a avut loc marti la Bruxelles cu premierul ucrainean Iulia Timosenko, responsabilii europeni i-au "reamintit" ca Ucraina si-a luat angajamentul, printr-o conventie internationala, sa "respecte ecosistemul din Delta Dunarii", a declarat Hugues Mingarelli, adjunct al sefului Directoratului general pentru relatii externe din Comisia Europeana.

"Daca întelegem ca, din motive economice, este interesant pentru autoritatile ucrainene sa deschida acest canal în adâncime, dorim sa nu fie luata nicio decizie pripita care ar risca sa prejudicieze ecosistemul Deltei Dunarii", i-a spus oficialul european Iuliei Timosenko.

Bruxelles-ul este dispus sa "acorde asistenta" Kievului în acest scop, a precizat Mingarelli.

Canalul Bîstroe, ale carui lucrari au fost suspendate în urma protestelor Bucurestiului - care vede în acest proiect o "amenintare" pentru rezervatia protejata a Deltei Dunarii -, va permite Ucrainei sa aiba acces navigabil la Marea Neagra.

Comisia Europeana a recunoscut marti ca acest dosar priveste "în primul rând" Ucraina si România. "Însa tot ceea ce are legatura cu pastrarea ecosistemelor, a naturii si a mediului priveste pe toata lumea, este motivul pentru care ne permitem sa adresam un sfat Guvernului ucrainean", a subliniat Mingarelli.

Iulia Timosenko a confirmat ca aceasta problema "a fost ridicata" în cursul reuniunii de la Bruxelles. "Ucraina si-a luat angajamentul de a rezolva toate problemele care se pot pune din punct de vedere al mediului si care ar putea aparea în urma lucrarilor" la canal, a declarat Timosenko, dând asigurari ca "aceasta problema este deja reglementata cu partile interesate".

Ministrul mediului, Attila Korodi, declara, la începutul lunii, ca Executivul european, prin comisarul de mediu, Stavros Dimas, va notifica, oficial, Ucraina, cerându-i sa revina asupra deciziei unilaterale de a continua constructia la canulul Bîstroe si solicitându-i explicatii pe aceasta tema. Korodi a participat, în perioada 4-5 martie, la Consiliul ministrilor de mediu de la Bruxelles, unde a cerut includerea pe agenda de lucru a problemei Bîstroe. "Sunt trei state care si-au declarat sustinerea voluntara pentru România, respectiv Ungaria, Estonia si Franta", a spus Korodi.

Potrivit oficialului de la Mediu, aceste trei state vor face uz de toate mijloacele diplomatice pentru a determina Ucraina sa revina asupra deciziei privind continuarea lucrarilor. Potrivit lui Korodi, Comisia Europeana considera ca Ucraina a încalcat conventiile internationale privind impactul transfrontalier de mediu si, în consecinta, va solicita acestei tari sa revina asupra deciziei si sa dea explicatii pe acest subiect.

Ministrul Korodi a precizat ca România, la rândul ei, a transmis o scrisoare oficiala Ucrainei, în care cere explicatii pe aceasta tema. "Din pacate, raspunsul Ucrainei este unul singur: decizia de a efectua lucrari pe canalul Bîstroe este unilaterala", a spus oficialul român, care a amintit ca relatiile cu autoritatile ucrainene de mediu sunt destul de tensionate. "Comunicarea cu autoritatile de la Kiev, pe aceasta tema, lasa mult de dorit", a conchis Attila Korodi.

Guvernul Ucrainei a emis la 12 mai 2004 hotarârea privind construirea - pe bratul ucrainean al Dunarii - a canalului navigabil spre Marea Neagra cu o lungime de 3,5 kilometri, iar la 26 septembrie acelasi an a fost inaugurata prima portiune a lucrarii.

În 30 mai 2007, Cabinetul de Ministri ai Ucrainei a adoptat o hotarâre de aprobare a proiectului de lucru pentru realizarea canalului Bîstroe. Documentul cuprinde si un punct referitor la obligatia respectarii, pe parcursul executarii proiectului, a recomandarilor din 10 iulie 2006 ale Comisiei internationale de ancheta constituite în temeiul prevederilor Conventiei de la Espoo din 1991 privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier.

Conform prevederilor Conventiei Espoo, Ucraina este obligata sa adopte hotarârea finala privind proiectul Canalului abia dupa parcurgerea mai multor etape de consultare cu statele afectate. Desi au avut loc o serie de consultari, inclusiv cu autoritatile române, Ucraina îsi mentine pozitia, spunând ca decizia de a continua proiectul Bîstroe îi apartine.