Întrebat dacă Bruxelles-ul aplică sancţiuni financiare Bucureştiului ca urmare a începerii procedurii de deficit excesiv, Mark English, purtător de cuvânt CE a răspuns: "Categoric nu".
"Comisia a adoptat azi rapoarte prin care constată că anul trecut au existat deficite bugetare în cele patru ţări analizate azi, nimic mai mult", a spus el, făcând referire la rapoarte similare adoptate şi pentru Lituania, Polonia şi Malta.
English a explicat că CE este obligată să adopte astfel de rapoarte privind deficitul excesiv atunci când un stat membru depăşeşte 3% din PIB. El a precizat că există trei criterii care trebuie îndeplinite pentru ca CE să nu adopte un astfel de raport: deficitul să fie aproape de plafonul admis, temporar şi datorat unor circumstanţe excepţionale, nici unul din cele patru state neîndeplinind aceste criterii.
Următorul pas în cadrul procedurii este ca rapoartele să fie analizate de către comitetul economic şi financiar din cadrul Consiliului de miniştri, care va trimite concluziile sale Comisiei.
"În iunie, Comisia, ţinând cont de analiza comitetului, va decide dacă va recomanda consiliului de miniştri ai finanţelor (ECOFIN) măsuri şi un calendar privind reducerea deficitului excesiv în ţările respective. La şase luni după decizia ECOFIN, statele în chestiune trebuie să adopte măsurile cerute, iar la sfârşitul anului, CE va reanaliza situaţia", a explicat purtătorul de cuvânt.
În februarie, CE a adoptat rapoarte similare în cadrul procedurii de deficit excesiv şi pentru Franţa, Grecia, Irlanda, Letonia şi Spania. În cazul ţărilor euro, CE a indicat deja şi o perioadă de doi-trei ani în care se aşteaptă ca aceste state să-şi remedieze deficitul.
"Numeroase state UE au în momentul de faţă deficite de peste 3% din PIB, în principal din cauza recesiunii economice, care atrage după sine scăderea veniturilor fiscale şi creşterea ajutoarelor de şomaj", a declarat Joaquin Almunia, comisarul pentru afaceri economice şi monetare, indicând că CE va adopta o poziţie mai laxă faţă de problema deficitelor bugetare din statele membre.
În cazul României, raportul arată că deficitul public a atins 5,4% din PIB în anul 2008, reflectând "derapaje importante ale cheltuielilor curente, în special ale cheltuielilor cu salariile din sectorul public şi ale cheltuielilor sociale", dar şi "previziuni exagerat de optimiste privind veniturile".
Executivul european critică autorităţile române pentru "slaba planificare şi execuţie bugetară", ce a dus la creşterea deficitului de la 1,2% în 2005 la 5,4% din PIB în 2008, în ciuda creşterii medii reale a PIB-ului de 6,5%.
Perspectivele CE sunt pesimiste, executivul european prefigurând un deficit de 5,6% din PIB în 2010 în cazul în care România nu-şi modifică politicile fiscale, "pe fondul unei încetiniri economice semnificative".
Pentru anul în curs, Comisia notează că politica bugetară vizează corectarea importantelor dezechilibre interne şi externe "care au fost lăsate să ia amploare în economie", ca parte a măsurilor adoptate în contextul împrumutului FMI-UE.
Sursa:NewsIn
Citeşte pe aceeaşi temă: Pogea despre procedura de deficit: Credem că vom reuşi să punem lucrurile pe un făgaş normal
CE spune că deficitul din 2008 a fost generat de derapajele în cheltuielile cu salariile
CE a declanşat procedura de deficit excesiv împotriva României
