Cel de-al cincilea raport privind reforma Justiţiei şi lupta împotriva corupţiei pune accentul pe faptul că procesul de reformă a sistemului judiciar nu ar trebui politizat, iar pentru ca Justiţia să funcţioneze independent şi să producă hotărâri rapide şi eficiente este nevoie de consens politic.
Potrivit textului, România se confruntă în continuare cu dificultăţi legate de faptul că cele două coduri, Civil şi Penal, nu au fost niciodată revizuite în totalitate, ceea ce a dus la o serie de modificări legislative şi la numeroase ordonanţe de urgenţă. “Nu este surprinzător faptul că jurisprudenţa sistemului judiciar românesc este contradictorie, ceea ce duce la întârzieri nejustificate, care, la rândul lor, sunt abordate printr-un amalgam legislativ de ordonanţe de urgenţă, norme şi practici de punere în aplicare”, apreciază Comisia.
“Situaţia complexă astfel rezultată este urmarea unui proces politizat şi nu a fost încă obţinut nici consensul politic pe scară largă care trebuie să stea la baza reformei, nici un angajament neechivoc al tuturor partidelor politice de a asigura progrese reale în interesul poporului român”, arată raportul. De asemenea, CE cere CSM transparenţă, pentru a asigura aceeaşi încredere în procesele în care sunt implicaţi magistraţi sau oameni obişnuiţi, şi critică modul de evaluare a magistraţilor. Europenii mai recomandă României şi să consolideze rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în unificarea jurisprudenţei, inclusiv prin simplificarea procedurii în cazul recursurilor, precum şi prin elaborarea de orientări privind pedepsele pentru corupţie.
“România a făcut progrese în reforma Justiţiei faţă de anul trecut, când Comisia era îngrijorată de ritmul reformelor, dar constată că implementarea acestor reforme este încă fragilă, parţial din cauza presiunii politice”, este altă concluzie a raportului. Potrivit acestuia, ar trebui să se realizeze o consultare publică şi să se adopte cât mai curând Codul de Procedură Civilă şi Codul de Procedură Penală. CE a mai cerut Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) să continue să obţină rezultate în ceea ce priveşte verificarea averilor, a incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese, iar structurilor anticorupţie să ducă mai departe aplicarea unor strategii locale.
“Comisia consideră că mecanismul este un instrument de sprijin care trebuie menţinut până la realizarea acestor reforme. Comisia va evalua progresele viitoare în vara anului 2010”, conchide documentul. Raportul a stârnit reacţii contradictorii în rândul clasei politice, inclusiv în coaliţia aflată la guvernare, cu atât mai mult cu cât PSD a împărţit părerea PNL referitor la faptul că anumite aspecte negative ale analizei europenilor i se datorează preşedintelui Traian Băsescu. Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat, după publicarea raportului, că responsabilitatea pentru progresul limitat din Justiţie identificat în raportul CE îi aparţine lui Traian Băsescu, care a avut în sistem, de la începutul mandatului şi până acum, “figurile” pe care şi le-a dorit: Daniel Morar sau Cătălin Predoiu. “Evaluarea reală a sistemului juridic arată însă că Justiţia, în ultimii ani, nu a făcut decât progrese parţiale, limitate, şi pe fond neconvingătoare. Traian Băsescu a cerut şi a primit din 2004 continuitate în Justiţie. (...)
Într-un fel, la cinci ani de la momentul în care românii i-au acordat încredere actualului preşedinte, putem spune că principala responsabilitate pentru progresul limitat şi neconvingător din Justiţie aparţine domnului Băsescu şi regimului pe care îl patronează”, a declarat liderul PSD, citat de NewsIn.
Geoană a susţinut că raportul reprezintă “încă o bilă neagră” şi evidenţiază lipsa de progrese în Justiţie. Părerea lui Geoană a fost împărtăşită şi de preşedintele PNL, Crin Antonescu, potrivit căruia documentul arată eşecul ultimilor cinci ani, care au stat sub mandatul lui Traian Băsescu. “Avem un eşec profund, oficial şi din punctul de vedere al Comisiei Europene, al actualilor guvernanţi ai României, al actualului preşedinte al României, la capitolul Justiţie”, a comentat Antonescu. De altfel, preşedintele a ţinut să le dea celor care l-au indicat ca principal vinovat pentru neajunsurile Justiţiei replica, subliniind că raportul publicat de CE constată atât evoluţii, menţionând continuarea reformei Justiţiei, dar şi paşi înapoi, referindu-se în acest context la faptul că Parlamentul se opune în continuare trimiterii în justiţie a dosarelor politicienilor. Traian Băsescu s-a referit în acest context la Adrian Năstase.
“Dacă vreţi să fiu foarte sincer, cred că Adrian Năstase nu are o problemă dacă se duce în faţa procurorilor. Am convingerea că Adrian Năstase este curat ca lacrima. El nu-şi dă seama că-i curat şi fuge din faţa procurorilor. Procurorii nu mănâncă oameni”, a spus Băsescu. El a mai anunţat că nu este de acord cu o remaniere care să-l vizeze pe ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, despre care a spus că şi-a
făcut treaba. Comentariile preşedintelui au venit pe fondul unor scenarii apărute în presă înaintea publicării raportului, potrivit cărora ministrul ar fi urmat să fie înlocuit.
>Concluziile CE
- Procedura parlamentară de aprobare a începerii urmăririi penale pentru foştii miniştri nu pare a fi nici uniformă, nici rapidă
- Agenţia Naţională de Integritate (ANI) încă nu poate fi evaluată corespunzător, pentru că nu şi-a format un istoric al rezultatelor anchetelor
- Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-a dovedit mai vocal în exprimarea îngrijorărilor magistraţilor, ducând astfel la conflicte instituţionale între aceştia şi Guvern
- Transparenţa şi responsabilitatea CSM ridică semne de întrebare
- Sistemul de evaluare a magistraţilor propus de CSM generează îndoieli
- Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este preocupată, în principal, de unificarea jurisprudenţei
>Recomandările CE
- Asigurarea că procedura de începere a urmăririi penale, ce îi vizează pe parlamentarii care au fost sau sunt şi membri ai Guvernului, este aplicată uniform şi rapid de Parlament
- Analiza impactului Codurilor din Justiţie asupra funcţionării sistemului judiciar
- Consolidarea transparenţei Consiliului Superior al Magistraturii
- Întărirea rolului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în unificarea jurisprudenţei
- Monitorizarea sistemului judiciar, în special în privinţa judecării cazurilor de corupţie la nivel înalt
- Stabilitatea cadrului legal pentru combaterea corupţiei la nivel înalt
