Comisia Europeană urmează să declanşeze o procedură de infringement împotriva Germaniei pe tema primatului dreptului european asupra dreptului naţional

Judecătorii Curţii Constituţionale germane din Karlsruhe au cerut Băncii Centrale Europene (BCE) să justifice conformitatea achiziţionării de  datorii publice în baza mandatului său şi au refuzat să dea curs unui aviz al Curţii de Justiţie a Uniunii Euroene (CJUE), care a validat, la sfârşitul lui 2018, programul BCE.

Problema ridicată de hotărârea Curţii Constituţionale germane cu privire la cumpărrarea de datorii de către banca Centrală Europeană (BCE) poate fi soluţionată dacă BCE explică acest program, aprecia la vremea respectivă, în mai 2020,  cancelarul german Angela Merkel.

Judecătorii de la Karlsruhe au stabilit la începutul lui mai 2020 că unul dintre programele prin care BCE cumpără datorii depăşeşte mandatul băncii şi i-au dat termen trei luni de zile să dovedească necesitatea dispozitivului ”relaxării cantitative” (quantitative easing, QE) prin achiziţionare de obligaţiuni.

Sesizată de mai mulţi petenţi eurosceptici, Curtea Constituţională preciza că ”nu a putut stabili vreo încălcare” de către BCE a interdicţiei de a finanţa în mod direct state membre ale uniunii Europene (UE).

Însă, în această hotărâre - de o rară virulenţă -, magistraţii de la Karlsruhe consideră ”îndoielnică” competenţa Institutului de la Frankfurt de a cumpăra masiv datoria publică - care a reprezentat cea mai mare parte a achiziţiilor de obligaţiuni în valoare de 2.600 de miliarde de euro în perioada martie 2015-decembrie 2018, în cadrul ”relaxării cantitative” (quantitative easing, QE), reactivate în noiembrie.

Ei refuză mai ales să dea curs avizului Curţii de Justiţei europene care a validat la sfârşitul lui 2018 programul BCE şi deplâng absenţa unui control asupra QE al Parlamentului german.

În caz contrar, Bundesbank (Banca centrală germană) ar putea înceta să mai participe la implementarea acestuia.