Comitetul Economic și Social European a plasat sănătatea emoțională a copiilor și tinerilor în centrul sesiunii sale plenare din martie și a avertizat că aceasta devine una dintre provocările definitorii pentru noua generație europeană, într-un context marcat de creșterea nivelurilor de boală mintală, anxietate, depresie și suicid în rândul tinerilor.
Pe scurt
- CESE cere un impuls coordonat pentru prevenție, spații digitale mai sigure și sprijin comunitar mai puternic pentru protejarea sănătății emoționale a tinerilor.
- Dezbaterea a evidențiat creșterea rapidă a problemelor de sănătate mintală în rândul tinerilor și dificultățile persistente de acces la servicii.
- Grupurile vulnerabile sunt expuse unor riscuri mai mari, inclusiv tinerii LGBTQI+, copiii migranți și cei din zone rurale sau cu venituri reduse.
- Organizațiile internaționale avertizează că tulburările de sănătate mintală cresc mai rapid decât în orice altă grupă de vârstă.
- CESE susține integrarea sănătății mintale în toate politicile relevante, de la educație la digital și piața muncii.
Dezbaterea organizată de Comitetul Economic și Social European a reunit instituții europene, organizații internaționale, societatea civilă și reprezentanți ai tinerilor și a pus accentul pe ideea că sănătatea emoțională nu mai poate fi tratată ca un subiect marginal. Participanții au insistat asupra nevoii de prevenție, de medii digitale mai sigure și de sprijin comunitar consolidat, în condițiile în care tinerii se confruntă cu presiuni crescute, de la efectele rețelelor sociale și cyberbullying până la insecuritate economică, izolare și consecințele crizelor recente.
Președintele CESE, Séamus Boland, a declarat că „For me, what is crucial is that this debate helps to bring the topic of emotional health and suicide out of the shadows; it is imperative that we destigmatise and demystify issues surrounding mental health. Communities, families and civil society organisations play a key role in those efforts.” În limba română, mesajul său este că este esențial ca această dezbatere să scoată sănătatea emoțională și suicidul din umbră și că este necesară destigmatizarea problemelor legate de sănătatea mintală, cu un rol central pentru comunități, familii și organizațiile societății civile.
Comitetul arată că în întreaga Europă se observă niveluri tot mai ridicate de dificultăți emoționale în rândul tinerilor, în paralel cu diferențe persistente în accesul la servicii. Mulți copii și adolescenți se confruntă cu timpi lungi de așteptare și servicii insuficient adaptate vârstei. În acest context, grupurile vulnerabile sunt afectate în mod disproporționat.
În cadrul dezbaterii, a fost subliniat faptul că sănătatea rămâne în principal competență națională, dar că Uniunea Europeană are un rol tot mai important în prevenție, siguranță digitală și coordonare între politici. Au fost invocate inițiative europene în domeniul sănătății mintale, inclusiv măsuri privind cyberbullying-ul și protecția tinerilor în mediul digital.
Intervențiile participanților au evidențiat și rolul educației, culturii și comunităților în consolidarea rezilienței emoționale. În același timp, s-a subliniat că lipsa implementării politicilor existente și fragmentarea răspunsului instituțional rămân obstacole majore.
Contextul mai larg indică o presiune crescândă asupra politicilor europene, în condițiile în care sănătatea emoțională a tinerilor devine o temă transversală care afectează educația, piața muncii, mediul digital și coeziunea socială. În acest cadru, apelul CESE vizează o abordare integrată, în care sănătatea mintală este luată în considerare în toate politicile relevante.
