Succesul de odinioară al companiei Nokia, care a inundat piața mondială cu telefoane mobile ultramoderne la vremea lor, adică până în 2007, a stat, în mod paradoxal, la baza eșecului ce a urmat. Mulți analiști au acuzat gigantul de aroganță. Colosul a refuzat să se adapteze noilor tendințe ale tehnologiei mobile, impuse de concurentul în ascensiune Apple, iar când a înțeles că piața preferă gadgeturile noi, inteligente, touchscreen și cu sisteme de operare care să garanteze rapiditatea, era deja prea târziu.
Lansarea iPhone în anul 2007 a însemnat începutul sfârșitului Nokia, iar loviturile nu s-au oprit aici. Terminalele produse de HTC și Samsung s-au dovedit și ele a fi mai atractive pentru cumpărători decât învechitele Nokia. Nici sistemul de operare folosit de acestea din urmă, Symbian, nu este agreat de clienți, care preferă mai degrabă sistemele Android și iOS.
Din aceste cauze, brandul care deținea odinioară peste jumătate din piața mondială de telefoane mobile a ajuns să iasă din top 5 producători, cu o cotă de piață de aproximativ 3%.
Acum, conducerea companiei este convinsă că cea mai bună strategie este să vândă divizia neperformantă de producție a telefoanelor mobile către Microsoft. „Suntem convinși că o continuare a strategiei învechite ar fi dus, într-un final, către mari probleme pentru investitori. În istoria companiei au avut loc mai multe schimbări. Și vrem să realizăm o schimbare acum. Amintirea succeselor din trecut nu face decât să ne împiedice dezvoltarea. Iar noii concurenți din piață și noile tehnologii ne-au creat noi probleme. Să fii finlandez înseamnă să poți accepta situația și recunoaște asemenea lucruri”, a declarat președintele Nokia, Risto Siilasmaa în fața investitorilor.
Perspective sumbre
Nokia era mândria națională a finlandezilor, nouă din zece locuitori ai țării deținând un telefon produs de această companie. După ascensiunea fulminantă a Nokia, corporația a devenit un simbol al transformării țării într-o economie bazată pe tehnologie.
Dependența economiei finlandeze de compania Nokia nu este deloc exagerată. Între anii 1998 și 2007, Nokia a contribuit cu un sfert la creșterea economică a întregii țări, potrivit cifrelor Institutului pentru Cercetarea Economiei Finlandeze (ETLA), citate de The Economist. În aceeași perioadă, cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea efectuate de producătorul de telefoane mobile dețineau o pondere de peste 30% din total. Totodată, Nokia genera aproximativ o cincime din exporturile întregii țări. Timp de zece ani, până în 2007, taxele plătite de Nokia acopereau până la 23% din toate taxele și impozitele colectate de la companii de Fiscul finlandez.
În acest context, nu este de mirare faptul că declinul Nokia, ale cărei acțiuni s-au prăbușit cu 90% din 2007, în special din cauza ascensiunii concurentului Apple, umbrește perspectivele statului nordic.
Cercetătorii de la ETLA afirmă că situația Nokia este unică pe plan mondial. În lume mai există state dependente de o singură industrie, însă nu și de o singură companie. Până la urmă, soarta Nokia va pecetlui direcția în care va merge Finlanda însăși, se arată într-un comentariu publicat în luna septembrie de Bloomberg. Analiștii Bloomberg se așteaptă dacă nu neapărat la o contracție a economiei finlandeze din cauza dificultăților cu care se confruntă Nokia, cel puțin la o creștere economică mai lentă decât cea estimată acum șase ani.
Și, dacă vânzarea celei mai importante divizii ale sale către Microsoft înseamnă că producătorul are mari probleme, fără acest pas compania, dar și întreaga economie finlandeză ar fi ajuns într-o situație cu mult mai dificilă, adaugă Bloomberg.
