Compania germană de tranzacţii cu energie Uniper anticipează că va reveni la profitabilitate în 2023

Uniper este cea mai mare victimă corporativă a crizei energetice din Europa de până acum şi a fost naţionalizată anul trecut pentru a preveni prăbuşirea acesteia din cauza costului înlocuirii volumelor de gaze ruseşti, când fostul furnizor principal Gazprom a încetat livrările.

Compania a primit 19,5 miliarde de euro din fonduri guvernamentale - 13,5 miliarde de capitaluri proprii şi 6 miliarde de euro împrumuturi de la banca de stat KfW - iar directorul financiar Tiina Tuomela a spus că nu este clar dacă va fi nevoie de o suplimentare.

”Asta depinde în totalitate de evoluţia preţului gazelor, aşa că, dacă va fi nevoie, vom obţine capitalul propriu”, a spus Tuomela, adăugând că, dacă preţurile vor rămâne mai mici, Uniper ar putea evita să acceseze cele 19,5 miliarde de euro din capitalurile guvernamentale încă disponibile.

Preţul gazelor olandeze pentru livrare într-o lună a scăzut la aproximativ 52 de euro pe megawat oră, comparativ cu nivelurile record de peste 340 de euro de la apogeul crizei aprovizionării. în august anul trecut.

Dar chiar şi acum, preţul este de două ori şi jumătate mai mare faţă de nivelul de puţin sub 20 de euro în urmă cu doi ani, iar Tuomela a spus că pierderile de gaze legate de Rusia ar putea continua până la sfârşitul anului 2024.

Iniţial, costurile de salvare ale Uniper, inclusiv capitaluri proprii şi împrumuturi, au fost estimate la peste 50 de miliarde de euro.

Compania a declarat că se aşteaptă ca atât profitul operaţional ajustat (EBIT), cât şi profitul net ajustat să se îmbunătăţească în 2023.

În 2022, compania a înregistrat o pierdere EBIT ajustată de 10,9 miliarde de euro (11,6 miliarde de dolari) şi o pierdere netă ajustată de 7,4 miliarde de euro.

Pe o bază neajustată, pierderea sa netă a fost de 19,1 miliarde de euro.