Monopolul sârb din sectorul petrolului, NIS, aşteaptă să fie privatizat în cusul acestui an, pentru ca ulterior să îşi poată pune în aplicare strategia de dezvoltare şi expasiune în Blacani, prin care să îşi dubleze producţia şi veniturile, informează Reuters.

Vânzarea NIS, programată iniţial pentru 2006, a fost amânată pe fondul dificultăţilor politice prin care a trecut Serbia. Deşi nu au reuşit să îşi formeze încă un guvern după alegerile din ianuarie, toate partidele din coaliţie au declar că NIS reprezintă o prioritate naţională.

Directroul general, Srdjan Bosnjakovic a declarat că speră ca 2007 să fie anul în care NIS va fi în sfârşit privatizată.

"În ultimii 20 de ani am pierdut mai multe valuri de restructurări şi avem multe de făcut pentru a depăşi această întârziere", a declarat acesta, în cadrul unui interviu acordat agenţiei Reuters.

"NIS este la ora actuală singura companie din zonă care a trecut prin perioada de tranziţie şi nu şi-a schimbat proprietarii."

Încă nu s-au stabilit detaliile acestei privatizări, iar partidele politice însă nu au căzut de acord asupra unei formule de privatizare.

Potrivit sugestiilor oferite de Merrill Lynch şi Raiffeisen, Serbia ar trebui să scoată la vânzare iniţial 25% din NIS, urmând ca celelate părţi să fie vândute ulterior. Preţul de referinţă pentru acest sfert din companie ar fi, potrivit acestor sugestii, de 300 milioane de dolari.

Trecând peste detalii, Bosnjakovic declară că NIS are foarte multe de oferit unui partener strategic.

"Noi controlăm din punct de vedere logistic Serbia, atât prin capăacităţile de depozitare cât şi de transport, precum şi cele două rafinării ale ţării", a subliniat Bosnjakovic.

"Considerăm că un bun program de investiţii pe următorii trei ani ar veni exact la momentul potrivit pentru a da posibilitatea statului Sârb, companiei NIS şi partenerului strategic să satisfacă cererea pieţei şi să obţină profituri maxime".


Expansiunea regională

Foarte multe firme şi-au exprimat până acum interesul pentru compania de stat a Serbiei. Printre acestea se numără MOL din Ungaria, OMV din Austria, PKN Orlen din Polonia, Hellenic Petroleum din Grecia, Lukoil şi Gazprom Neft din Rusia şi Rompetrol din România.

Bosnjakovic a declarat că, în planul său de expansiune, NIS are imensa şansă de a se mişca pe piaţa din Balcani, care în curând va afişa un deficit de produse derivate.

"Nu există nicio investiţie în rafinării în zona Balcanilor şi estimăm că până în 2012 regiunea se va confrunta cu un deficit de produse petroliere", a declarat Bosnjakovic.

"Potrivit planurilor de afaceri, o investiţie de 400 de milioane de euro în următorii trei ani ne-ar da posibilitatea să atingem un nivel de producţie de 6,5 milioane de tone de derivate până în 2010, cu produse care să îndeplinească atât standardele de calitate UE cât şi normele de mediu", a subliniat preşedintele companiei.

Cele două rafinări ale NIS produc la ora actuală 3,5 milioane de tone de produse derivate, a declarat acesta. O creştere a producţiei ar fi suficientă pentru a satisface cererea de pe piaţa internă şi pentru a şi exporta

NIS mai plănuieşte să investească alte 27 de milioane de euro în modernizarea reţelei sale de staţii de alimentare (480 de centre), în construirea de noi staţii pe marile coridoare pan-europene, şi în creşterea capacităţii de producţie şi aprovizionare.

"Scopul nostru este să obţinem jumătate din producţie din surse proprii, din afara Serbiei," a declarat Bosnjakovic, care a amintit că NIS deţine drepturi de foraj şi exploatare şi în Angola.

"Dacă vrem să obţinem 50% din producţie din propriile rezerve atunci va trebui să mărim aceste rezerve de la 650.000 de tone la 1.780.000 tone. Nu este un lucru uşor, însă se poate realiza, fie prin cooperare cu companii mai mari, fie exploatând teritorii de care acestea nu sunt interesate"