Un salt spectaculos a fost înregistrat în privinţa profiturilor nete la nivelul celui de-al doilea trimestru, acestea ajungând la un total de 1,2 mld. lei (284,6 mil. euro) dublu faţă valoarea realizată în primul trimestru al anului curent. Mai mult de jumătate din această sumă reprezintă însă profiturile societăţilor de investiţii financiare, mult în creştere după ce patru dintre acestea au renunţat în luna iunie la participaţiile deţinute în cadrul Bancpost, pentru o sumă cumulată de 50,3 mil. euro. În plus, SIF Oltenia a mai încasat în T2 alte 18 mil. euro de la Ford, pentru pachetul de acţiuni pe care societatea îl deţinea la Automobile Craiova.
Excluzând SIF-urile, profiturile celorlalte companii listate au crescut în T2 cu 8% faţă de cele din T1. De remarcat însă trecerea pe profit în al doilea trimestru pentru 13 companii, printre care Rompetrol Rafinare, Banca Comercială Carpatica sau Broker Cluj.
Analiştii consideră că îmbunătăţirea uşoară a situaţiei financiare, în cel de-al doilea trimestru, pentru mai mulţi emitenţi, reprezintă un prim efect vizibil al măsurilor de restructurare şi adaptare la condiţiile de criză. "Majoritatea companiilor au luat decizii de restructurare în T1, iar în T2 acestea au început să influenţeze pozitiv rezultatele. În primele trei luni era vorba şi de un blocaj psihologic, aproape toate planurile de investiţi erau puse pe majoritatea managerilor adoptând poziţii de aşteptare în raport cu furnizorii şi clienţii. În aceste condiţii structura de cheltuieli nu a fost adaptată pe cât de repede ar fi trebuit la noile vanzari”, a declarat Mihai Căruntu, şeful departamentului de analiză al pieţei de capital, în cadrul BCR.
Acesta este al doilea trimestru consecutiv în care câştigurile firmelor listate sunt în creştere, în T1 2009 înregistrându-se un profit net cumulat de 143 mil. euro, comparativ cu pierderea de 150 mil. euro din T4 2009. Potrivit datelor centralizate, 15 firme au avut pierderi în T2 2009, comparativ cu T1 2009, când 18 de emitenţi aveau pierderi.
"Printre factorii care au determinat o uşoară revenire a situaţiei în T2 sunt tăierile mari de costuri din primele trei luni şi, marginal, îmbunătăţirea mediului de activitate al companiilor. Chiar şi aşa însă, tăierile dure de costuri au venit prea târziu în multe cazuri, deşi măsuri de acest gen trebuiau luate încă din a două jumătate a anului trecut, când pentru orice observator cât de cât informat trebuia să fie evident ce urmează”, spune Florin Ilie, directorul departamentului de pieţe de capital din cadrul ING Bank.
Profitul BRD la semestru a fost de 425,2 mil. lei (100,8 mil. euro), în scădere cu 17% faţă de S1 2008, în vreme ce Banca Transilvania a raportat un câştig de 11 mil. lei în prima jumătate a lui 2009, de zece ori mai mic decât cel din primele şase luni ale anului trecut. Banca Carpatica a fost singură societate din domeniu care a înregistrat rezultate în creştere faţă de S1 2008, raportând un profit de 8,3 mil. lei (aproape 2 mil. euro), în urcare cu 145%.
"Este totuşi prea devreme că să ne bucurăm foarte tare. Faţă de anul trecut scăderile încă există. Băncile, cu tot respectul, dar au făcut bani mai ales din trading", spune Florin Ilie.
Amonil şi Azomures, două dintre companiile ale căror acţiuni sunt intens speculate pe Bursă, au terminat prima jumătate cu profituri de 8,6 mil.lei, respectiv 16,8 mil. lei, însă în scădere puternică faţă de intervalul similar din 2008.
Pentru a doua parte a anului, analiştii se aşteaptă la o continuare a tendinţei de creştere a profiturilor, pe măsură ce adaptarea companiilor la noile condiţii de piaţă se va finaliza. De asemenea ei subliniază riscul ca acţiunile companiilor să devină supraevaluate, în eventualitatea în care acestea vor continua să crească pe Bursă, cu mult peste indicii de profitabilitate ai firmelor.
"Cu trecerea timpului companiile ar trebui să ajungă la structura minimă de costuri, bazată pe propriile estimări de profit, fapt care în mod normal ar trebui să determine o continuare a evoluţiilor pozitive în restul anului. Chiar şi aşa însă, continuarea raliului pe o serie de acţiuni, cu mult peste multiplii firmelor - care arată exact cât de profitabile sunt, ar putea duce în cele din urmă la o supraevaluare", a concluzionat Mihai Căruntu.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
