La aproape 20 de ani de la căderea sistemului comunist, perioadă în care agricultura românească a suferit multiple transformări şi din păcate nu în bine, tot mai mulţi oamenii de afaceri cu businessuri importante şi specialiştii din domeniu se întreabă ce înseamna practic noţiunea de agricultor, oare nu ar fi necesara redefinirea acesteia?
Trebuie definit odată pentru totdeauna ce înseamnă agricultorul român. Apoi după definirea acestei noţiuni trebuie să trecem să vedem care sunt nevoile lor. Este necesară o separare a problemelor dezvoltării agriculturii româneşti de cele sociale, spune Mihai Anghel, proprietarul Cerealcom Dolj şi unul dintre cei mai importanţi producători agricoli din România, membru în grupul de lucru pe Agricultură din proiectul Guvernul Privat iniţiat de Business Standard. Anghel spune că nimeni nu contestă problemele sociale ale românilor care trăiesc din munca pământului, însă ar trebui să se ocupe cineva separat de ei, nu Ministerul Agriculturii.
Nu se poate numi agricultură ceea ce practică micii fermieri care lucrează unu-două hectare de teren agricol, cu mijloace rudimentare, uneori chiar la nivelul chiar anilor 40-50, sau cei care deţin două vaci cu lapte sau doi porci. Ministerul Agriculturii susţine pe cei cu 1-2 hectare, subvenţii se dau doar până la 120 de ha, cei mai mari nu iau nimic, a mai declarat Anghel.
Şi Monika Puiu, director general al New Holland,declară că trebuie susţinută agricultura, dar cea eficientă.
