”Am spus asta de multe ori, că guvernul ar trebui să se concentreze pe provocările structurale care afectează economia şi e important să gestioneze deficitele. România are deficite structurale care ţin de multă vreme şi e dificil să le rezolvi şi cred că sarcina guvernului este să se ocupe de aceste deficite. Anul viitor vor fi alegeri, de regulă alegerile şi deficitele nu merg bine mână în mână”, afirmă Henk Pardekooper, în cadrul conferinţei ”EU FUNDS Profit.ro FirstBank şi Visa - Finanţăm digitalizarea României - Focus Braşov - Ediţia a II-a”.
România a avut al doilea cel mai mare deficit din UE în 2022, după Italia, la 6,2% din PIB, potrivit Eurostat. Începând cu 2016, România are cel mai ridicat deficit bugetar din regiunea Europei Centrale şi de Est, dar situaţia s-a acutizat în 2019, când a fost depăşit pragul de 3% din PIB. Mai departe, în timpul pandemiei COVID-19 deficitul a depăşit 9% din PIB şi a fost redus treptat în anii următori. În 2024 ar trebui să revină sub nivelul de 3%, dar tot anul următor sunt şi patru rânduri de alegeri.
”Pentru economia locală, ceea ce este foarte important e să se creeze un mediu în care întreprinderile, afacerile doresc să investească, în care pot să prospere, să înflorească. Şi acest lucru începe de la infrastructură”, spune Pardekooper.
El explică faptul că infrastructura nu înseamnă doar căi ferate, de exemplu, pentru că acestea sunt greu de rezolvat, ci un ”ecosistem”.


