Conflictul din America Latină capătă o dimensiune economică

Criza din America Latină a fost declanşată de un raid columbian pe teritoriul Ecuadorului, în care a fost ucis numărul doi al gherilei marxiste columbiene Forţele Armate Revoluţionale din Columbia (FARC). Ecuadorul a acuzat Columbia de încălcarea suveranităţii sale, iar Venezuela a intervenit prompt în apărarea Ecuadorului. Cele două ţări şi-au suspendat relaţiile diplomatice cu Bogota şi au trimis trupe şi armament la frontierele lor columbiene. Columbia acuză, la rândul său, cele două ţări de complicitate cu FARC.

Miercuri, într-o nouă escaladă a crizei care începe să capete o dimensiune economică, Columbia a anunţat că rebelii FARC au bombardat o conductă petrolieră din sud-estul ţării, probabil ca represalii pentru atacul de sâmbătă, relatează NewsIn. Reparaţiile la conducta Transandino din provincia Putumayo, care tramsportă 100.000 de barili de petrol pe zi, vor dura în jur de trei zile, a declarat ministrul energiei Manuel Maiguashca. Conducta, gestionată de compania petrolieră de stat Ecopetrol, transportă petrol prin junglă spre portul Tumaco din Pacific.

Pe de altă parte, preşedintele venezuelean Hugo Chavez a spus că actualul conflict diplomatic va duce la o reducere a comerţului dintre cele două ţări şi că are în vedere naţionalizarea companiilor columbiene din Venezuela. Caracasul va cumpăra din alte ţări mărfuri pentru a înlocui schimburile comerciale în valoare de şase miliarde de dolari pe care le are în prezent cu Bogota, a spus Chavez.

"Vom face o hartă a afacerilor columbiene de aici din Venezuela. Le-am putea naţionaliza sau prelua pe unele. Nu vrem investiţii columbiene aici", a spus Chavez într-o conferinţă de presă comună cu omologul său ecuadorian Rafael Correa, la Caracas.

Chavez a făcut ameninţări similare la adresa companiilor spaniole, într-o confruntare diplomatică de anul trecut, dar acestea nu s-au materializat niciodată.

Preşedintele venezuelean, ale cărui relaţii cu autorităţile columbiene erau deja tensionate, a spus şi că ţara sa ar putea renunţa la investiţiile pe care le are în Columbia. Miercuri, schimburile dintre cele două ţări au fost limitate la produsele strict necesare, vameşii venezueleni permiţând doar intrarea produselor perisabile.

Correa a cerut miercuri comunităţii internaţionale o "condamnare clară" a Columbiei pentru raidul desfăşurat pe teritoriul ţării sale. "Ecuadorul nu va sta liniştit câtă vreme comunitatea internaţională nu va condamna clar agresorul columbian", a spus Correa după întâlnirea cu Chavez. "Dacă nu va exista această condamnare, Ecuadorul va şti să îşi facă respectată suveranitatea", a adăugat el, declarându-se gata să meargă până la "consecinţele extreme".

La rândul său, preşedintele venezuelean, liderul stângii antiamericane din America Latină, a dat asigurări că susţine necondiţionat şi în orice circumstanţă Ecuadorul, calificându-l pe preşedintele columbian Alvaro Uribe drept "criminal de război". "Vrem pace, dar nu putem accepta sub niciun pretext ca Guvernul Columbiei să folosească teritoriul ecuadorian pentru a implanta doctrina imperialistă" americană, a spus Chavez.

Cei doi lideri au negat că ar avea legături cu gherila FARC, aşa cum îi acuză autorităţile columbiene.

Correa a afirmat însă că negociează cu rebelii columbieni pentru eliberarea ostaticilor, ca şi Chavez, care a spus că eforturile sale în acest sens nu au fost întrerupte de raidul columbian. Venezuela şi Ecuadorul susţin că atacul columbian a determinat eşecul negocierilor pentru eliberarea mai multor ostatici, printre care columbiana de origine franceză Ingrid Betancourt, captivă de mai mulţi ani.

Columbia a declarat că nu va răspunde la provocări, după ce Ecuador şi Venezuela au trimis trupe şi arme la frontiera sa. Columbia acuză cele două ţări de complicitate cu FARC, bazându-se pe documente confiscate după raidul de sâmbătă. Washingtonul şi-a exprimat îngrijorarea faţă de aceste acuzaţii, dar a minimalizat riscul unui conflict militar în regiune.

Pe de altă parte, Organizaţia Statelor Americane (OSA) a recunoscut "încălcarea suveranităţii Ecuadorului de către Columbia, dar fără să o condamne explicit.

FARC sunt angajate într-un conflict cu autorităţile columbiene din 1964. Gherilele cer eliberarea a 500 de membri ai lor, în schimbul punerii în libertate a 39 de ostatici.

Sursa: NewsIn