Georgia nu produce petrol, dar este o ţară prooccidentală situată între Iran şi conductele de petrol şi gaz aflate aflate sub monopol rus, iar companiile energetice occidentale au mizat pe ea pentru a dezvolta exporturile de hidrocarburi extrase din Azerbaidjan.

British Petroleum deţine astfel 30% din conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan, alături de alţi zece parteneri printre care grupurile americane Chevron şi ConocoPhillips. Compania britanică este şi operatorul conductei de petrol Baku-Supsa şi a noului gazoduct din sudul Caucazului.

Analiştii spun că tensiunile militare din aceste zile nu pun în pericol tranzitul petrolului şi gazelor prin această ţară, dar pot afecta investiţiile viitoare. Potrivit Nataliei Leschenko de la Global Insight, misiunea forţelor ruse este să îşi asigure controlul asupra Osetiei de Sud. Conductele nu vor fi în pericol decât dacă va exista o escaladă şi Rusia va decide o blocadă economică, a mai spus analistul.

Eventuale bombardamente sau tentative ale Rusiei de a prelua controlul asupra conductelor ar fi extreme, pentru că atunci NATO ar putea concluziona că se confruntă cu o ameninţare existenţială la adresa securităţii sale şi aceasta ar implica o ripostă militară, a declarat un alt analist Michael Denison, membru asociat la Chatham House. Dincolo de asigurările experţilor, au apărut însă şi primele efectele ale crizei.

Azerbaidjanul a anunţat sâmbătă suspendarea exporturilor sale prin porturile georgiene Kulevi şi Batumi, de la Marea Neagră, din cauza conflictului. Iar premierul georgian Lado Gurghenidze a declarat la rândul său că aviaţia rusă a desfăşurat sâmbătă raiduri în apropierea conductei de petrol Baku-Tbilisi-Ceyhan, dar fără să o avarieze.