Consiliul Fiscal afirmă în sfârşitul acestui an este marcat de câteva şocuri de mare amploare: un nou val pandemic cu varianta Omicron în răspândire rapidă; şocul preţurilor la energie, care aduce aminte de şocul ţiţeiului din anii 1970 şi care a provocat stagflaţie; impactul schimbărilor climatice şi, nu în cele din urmă, puseul inflaţionist ce este surprinzător prin mărime.
”România are o problemă fiscală foarte complicată. Veniturile fiscale (inclusiv contribuţiile) sunt între cele mai reduse din UE, în jur de 27% din PIB faţă de o medie în Uniune de circa 40%. De aceea, şi cheltuielile sociale (salarii, pensii şi alte beneficii sociale), care în context european nu par excesive, raportate la veniturile fiscale autohtone sunt copleşitoare – în ultimii ani aceste cheltuieli au echivalat cu peste 80% din veniturile fiscale (81% în 2019, 94,3% în 2020 şi 83,6% în 2021)”, scriu în document cei de la Consiliul Fiscal.
Potrivit Consiliului, ”chestiunea fiscală este ilustrată şi de mărimea deficitului structural, care înainte de pandemie se situa la circa 5% din PIB, iar în anul 2020 ajunsese după estimări ale CE la peste 7% din PIB”.
Sănătatea publică şi educaţia sunt în mod cronic mult sub-finanţate, cheltuielile de apărare şi securitate pot creşte în mod necesar (nu numai fiindcă la graniţe sunt pericole de conflict militar foarte mari), impactul schimbărilor climatice reclamă capacitate de intervenţie a statului în momente critice. A miza numai pe resurse din PNRR şi CFM ar însemna miopie în politica economică, mai ales că sunt nevoi de bază care nu pot fi acoperite cu fonduri europene, spune Consiliul Fiscal.



