Într-un interviu pentru agenţia Info-Prim Neo, ambasadorul român a vorbit despre cele mai importante proiecte bilaterale din perioada următoare şi a spus că 2012 trebuie să se producă rezultate convingătoare în privinţa proiectelor comune strategice, iar cele mai importante sunt cele care îşi propun să consolideze statutul energetic al Republicii Moldova sau să apropie Republica Moldova de un grad sporit de securitate energetică.
"Pentru aceasta este nevoie de diversificarea surselor de aprovizionare energetică şi de conectarea Republicii Moldova la reţelele de distribuţie europene. Acest lucru se va face prin România, fiindcă este statul membru UE vecin al Republicii Moldova. Iată de ce pentru noi este important ca în 2012 să pornească construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni pentru care deja au fost identificate surse de finanţare, o parte naţionale, o parte europene. Iată de ce ne dorim ca liniile de înaltă tensiune să fie realizate sau să se facă progrese considerabile în această privinţă. Tot acest proces va conduce la creşterea autonomiei energetice, a securităţii energetice a Republica Moldova", a declarat ambasadorul.
În prezent, R. Moldova este dependentă de gazul importat din Federaţia Rusă de la concernul Gazprom.
Dintre proiectele cele mai importante pe care le-a menţionat ambasadorul pentru perioada următoare se numără şi şedinţa comună a guvernelor Moldovei şi României. "Rolul acestei şedinţe nu este numai să dea semnal politic că Republica Moldova este gata să adopte acest instrument perfect european al şedinţelor în comun de guverne. Dar al doilea semnal este că noi dorim să semnăm cu această ocazie Planul comun de Acţiuni de Implementare a Declaraţiei de Parteneriat Strategic în vederea Integrării Europene a Republicii Moldova", a spus Marius Lazurca. Potrivit diplomatului, acest Plan va conţine nu numai obiective foarte concrete, dar şi termene de executare şi mijloace financiare necesare pentru executarea lor.
Premierul Vlad Filat le-a spus jurnaliştilor la summitul Parteneriatului Estic, din octombrie, că R. Moldova se va conecta până la sfârşitul anului 2012 la reţeaua de gaz românească."Către sfârşitul anului 2012 este planificată conectarea R. Moldova la reţeaua de gaz românească. Nu pot spune nimic despre pre? deocamdată. Ceea ce trebuie să în?eleagă oamenii simpli este că din 2013 vom avea furnizori de alternativă. Vom fi în starea în care să putem primi gaz permanent, dar nu în dependenţă de situaţia politică din ţară", a spus Vlad Filat.
Viitoarea conductă de interconectare a reţelelor de gaze dintre România şi Republica Moldova, gazoductul Iaşi-Ungheni, va permite să fie realizate atât exporturi, cât şi importuri de gaze.
La 2 iunie, ministrul moldovean al economiei, Valeriu Lazăr, a declarat, la Bucureşti, că România şi Republica Moldova vor finaliza studiul de fezabilitate pentru proiectul privind construcţia gazoductului Ungheni-Iaşi, iar ulterior va începe procesul de căutare a investitorilor. "Până în toamnă vom structura dosarul, apoi vom demara proiectarea şi licitaţia", spunea Lazăr, care a asigurat că proiectul are atât susţinerea UE, cât şi a Rusiei.
De altfel, transportatorul naţional de gaze naturale Transgaz SA din Mediaş a depus o cerere de finanţare în valoare de patru milioane euro pentru a construi viitoarea conductă de interconectare a reţelelor de gaze dintre România şi Republica Moldova.
"În conformitate cu prevederile Liniilor Directoare specifice 'Programului Operaţional Comun: România, Republica Moldova, Ucraina', beneficiar al cofinanţării în valoare de patru milioane euro (din totalul celor şapte milioane euro, restul de trei milioane euro reprezintă valoarea cofinanţării pentru Ministerul Economiei din Republica Moldova, în calitate de partener) este Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, prin Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Zonelor Industriale", potrivit datelor transmise de companie în septembrie, la solicitarea NewsIn.
Reprezentanţii companiei spun că, în cadrul proiectului, Transgaz va avea rolul de asociat.
Directorul general adjunct al transportatorului naţional de gaze naturale Transgaz, Ioan Rusu, spunea în luna ianuarie 2011 că studiul de fezabilitate pentru acest proiect a fost deja finalizat.
De asemenea, pentru interconectarea cu sistemul de transport vecin este necesară şi construcţia depozitului subteran de gaze naturale de la Mărgineni (judeţ Neamţ), care va permite asigurarea alimentării cu gaze naturale a unor localităţi din zona de graniţă cu România, dar şi alimentarea provizorie cu gaze naturale a Republicii Moldova în situaţii de criză.
Potrivit unor surse din Ministerul Economiei citate la 20 decembrie 2011 de HotNews.ro, proiectul privind construirea unui depozit de gaze la Roman-Mărgineni nu este, însă, fezabil în acest moment. Un astfel de depozit nu poate fi construit până nu există siguranţa punerii în aplicare a proiectelor privind diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze (fie că este vorba despre proiectele Nabucco, AGRI, South-Stream, conductele de interconectare Iaşi-Ungheni sau Giurgiu-Ruse etc) şi acesta ar fi şi motivul pentru care Gazprom întârzie să dea un răspuns privind o eventuală colaborare cu Romgaz pentru dezvoltarea unei capacităţi de înmagazinare pe teritoriul României, au spus sursele HotNews.
Potrivit acestora, atâta vreme cât nu se ştie când şi în ce condiţii vor fi finalizate proiecte precum conducta Iaşi-Ungheni sau Nabucco, nu se pune problema construirii unui depozit mare, care ar putea ajunge chiar la o capacitate de aproximativ 4 miliarde de metri cubi.
Pe de altă parte, premierul R. Moldova, Vlad Filat, declara, tot în octombrie, că au loc negocieri pentru includerea R. Moldova în proiectul AGRI, o decizie în acest sens fiind aşteptată după sfârşitul lunii noiembrie, când urma să se încheie evaluarea tehnică.
"Am vorbit cu Traian Băsescu să găsim o formulă în care să participe ?i R. Moldova, să devină AGRI-M. Până la sfâr?itul lunii noiembrie are loc o evaluare tehnică, după care se vor lua decizii", a declarat premierul Vlad Filat, citat de UNIMEDIA.
Proiectul AGRI, ce presupune construcţia a două terminale de gaz natural lichefiat de către România, Georgia şi Azerbaidjan, are ca obiectiv diversificarea surselor de aprovizionare şi rutelor de transport energetic, fiind complementar Nabucco, în cadrul Coridorului Sudic. AGRI îşi propune să conecteze furnizorii de gaze naturale din regiunea Mării Caspice cu piaţa europeană.
Proiectul ar putea costa 1,2 miliarde euro, pentru o capacitate proiectată de 2 miliarde metri cubi de gaze, 2,8 miliarde euro, pentru 5 miliarde mc, şi 4,5 miliarde euro pentru o capacitate de 8 miliarde mc, potrivit datelor prezentate de Ministerul Economiei.
Ministrul român de externe, Teodor Baconschi, îşi exprima speranţa, anul trecut, că proiectul de interconectare Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria va putea aproviziona cu gaz şi Republica Moldova sau alte state interesate din zonă.
De altfel, şi în septembrie 2011, ministrul Teodor Baconschi le-a spus diplomaţilor români că pentru România reprezintă o prioritate convingerea partenerilor europeni de avantajele conectării zonei Mării Negre şi a statelor din Comunitatea Energetică, în primul rând a Republicii Moldova, la politicile energetice ale Uniunii.
