Potrivit aceloraşi date, comparativ cu regiunea, din România au emigrat cei mai mulţi lucrători, existând domenii, precum construcţiile sau cel medical, din care aproape 70% dintre lucrătorii calificaţi au renunţat la locurile de muncă.
Pe lângă efectele pozitive ale migraţiei, cum ar fi nivelul ridicat al veniturilor trimise în ţară sau scăderea presiunii pe piaţa internă a forţei de muncă, aceasta are şi efecte negative, cum ar fi deprofesionalizarea lucrătorilor din România, copiii “orfani”, cu părinţii plecaţi în străinătate, scăderea productivităţii muncii şi a calităţii serviciilor sau accentuarea deficitului demografic.
În contextul crizei economice mondiale, deşi specialiştii anticipau o întoarcere masivă a imigranţilor în ţările de origine, acest lucru nu s-a întâmplat masiv. “Procesul de revenire este real, dar nu a avut amploarea aşteptată. Majoritatea celor care au revenit în ţara de origine s-au întors însă în scurt timp, fiind în imposibilitatea de a-şi găsi un loc de muncă în România”, a explicat profesorul de la Universitatea din Barcelona, Miguel Pajares.
Potrivit reprezentanţilor asociaţiilor de români din străinătate, deşi rămaşi fără locuri de muncă în ţările vest-europene, românii preferă să rămână să-şi caute altă slujbă sau să ia indemnizaţia de şomaj.
Aceştia estimează, totuşi, că din Spania au revenit în România circa 150.000 de români, în ultimul an, un număr similar de întoarceri înregistrându-se şi din Italia, în cele două ţări fiind prezenţi peste 2,5 milioane de români.
