Laura Florea, managing partner la compania Point Public Affairs, a atras atentia ca organizatiile preocupate sa influenteze politicile publice sunt nevoite, de acum, sa monitorizeze nu doar activitatea de legiferare a Guvernului si a Parlamentului Romaniei, ci si pe cea a CE si a PE. Potrivit lui Florea, abordarea practicienilor de lobby se face in functie de fiecare caz si cu tactici specifice lobby-ului: de la analize de drept si de oportunitate economica la sustinerea argumentelor in fata directoratelor generale din cadrul CE sau a parlamentarilor europeni si a comisiilor de specialitate din cadrul Parlamentului. “Proiectul legii farmaciei sau pachetul de directive pe telecomunicatii sunt doar doua exemple la care am contribuit considerabil, prin sustinerea de argumente in fata institutiilor si parlamentarilor europeni”, a mai aratat Florea.
La randul sau, Alex Serban, senior partner la Serban&Musneci Associates a atras atentia ca decizia privind anumite politici, precum protectia mediului, agricultura sau concurenta, si-a schimbat centrul de greutate de la nivel national la nivel european, odata cu integrarea Romaniei in UE, un rol din ce in ce mai important revenind organizatiilor de lobby. “Implicarea grupurilor de interese in elaborarea politicilor publice este un element esential al democratiei. In plus, daca nu esti la masa negocierilor, interesele tale nu sunt luate in consideratie”, a declarat Alex Serban pentru Business Standard.
Potrivit acestuia, numarul lobbistilor care activeaza pe langa Comisie, Parlament si Consiliul European este in jur de 15.000, iar grupurile de interese care si-au deschis birouri permente la Bruxelles se ridica la 2.600.
Oficial, pe langa PE sunt inregistrate aproximativ 1.500 de grupuri de interese si sunt acreditati mai mult de 4.500 de lobbisti, reprezentand corporatii importante, precum Microsoft, Coca-Cola, Nokia sau EADS.
