Costul banilor s-a întors în urmă cu un an. Cererea de credite, la minimul ultimilor 4 ani

În august, băncile româneşti percepeau, în medie, o dobândă de 16,19% pe an pentru un împrumut în lei de până într-un milion de euro destinat firmelor, cu maturitatea mai mică de 12 luni. Astfel, dobânda este cu 0,8 puncte procentuale peste cea din august 2008, când băncile cereau 15,39% pe an. Faţă de începutul lui 2008 însă, dobânda este cu 3,6 puncte procentuale mai mare.

Băncile româneşti au început să reducă puternic dobânda la creditele pentru companii din martie-aprilie 2009, după ce şi BNR a dat primul semnal al ieftinirii monedei naţionale, în februarie. Şi la împrumuturile în euro, datele Băncii Naţionale a României arată că dobânda percepută companiilor a scăzut în această vară, pe media sistemului bancar, chiar sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului 2008.

“Firmele nu se mai împrumută pentru că, în primul rând, este vorba despre condiţiile de acordare a creditelor. Şi chiar dacă dobânda a mai scăzut, nu contează, întrucât vorbim şi despre comisioane foarte mari în România”, spune preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), Sorin Minea. Acesta atrage atenţia că, în cazul firmelor de dimensiuni mai mari, încă nu poate fi vorba ca acestea să ia un credit în lei, din cauza costului extrem de ridicat.

Conform ultimului sondaj de creditare al BNR pentru companiile româneşti, standardele de creditare s-au înăsprit şi în al doilea trimestru din 2009. În opinia bancherilor români, caracterul restrictiv se va manifesta şi în evoluţia viitoare a normelor de creditare.

Pe de altă parte, potrivit datelor băncii centrale, cererea de credite înregistrată de Centrala Riscurilor Bancare este la cel mai scăzut nivel de după 2005. “Este ciudat să vorbim despre cererea de credite într-o asemenea perioadă, în care nu se vede în ce direcţie merg lucrurile. Aşadar, cred că problema porneşte din partea firmelor, când vorbim despre piaţa românească, în general”, spune preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru. În domeniul construcţiilor însă, situaţia este alta.

“Dezvoltatorii imobiliari vor credite, însă băncile sunt foarte reticente din cauza scăderii valorii activelor”, spune şeful AOAR. Analiştii vin însă cu o altă viziune. “Nu se va mai ajunge niciodată la standardele de creditare de dinaintea crizei. Acestea şi-au revenit acum la un nivel realist. Ceea ce se întâmpla înaintea crizei era anormal: bancherii dădeau credite în stânga şi în dreapta foarte uşor”, spune Matei Păun, managing partner la BAC Investment.

În opinia lui Florin Pogonaru, este greu de estimat când vor reîncepe firmele să acceseze credite, având în vedere gradul încă ridicat de incertitudini. Preşedintele ARC avertizează că, în problema creditării companiilor, mediul politic joacă şi el un rol foarte important. “Cred că putem vorbi din nou despre credite în clipa în care România nu îşi va mai scădea ratingul şi vor creşte investiţiile, dar toate lucrurile acestea ţin doar de politică”, afirmă Sorin Minea. Potrivit acestuia, totul este politizat excesiv în România şi “se pare că guvernanţii au alte preocupări”.

Nu văd o relansare a creditării până nu se va vedea lumina de la capătul tunelului în ceea ce priveşte criza. În plus, băncile româneşti abia au început să macine creditele neperformante, iar acest lucru încă nu s-a văzut în costuri”, afirmă Matei Păun. Rata riscului de credit a urcat, la nivelul sistemului bancar, la 12,57 în iulie, în creştere de aproape trei ori faţă de aceeaşi lună din 2008.

În mai toate ţările din regiune, împrumuturile în moneda naţională, neexpuse la riscul valutar, sunt semnificativ mai ieftine decât în România. Potrivit BCE, în Polonia, de exemplu, media dobânzii la creditele de lichiditate pentru companii era, în august, de 6,41% pe an, cel mai scăzut nivel din iulie 2007.

În Ungaria, firmele plătesc 12% pentru un împrumut în forinţi, însă în ţara vecină, costul nu a urcat decât cu patru puncte procentuale faţă de începutul lui 2008.