Datele sunt ajustate după numărul de zile lucrătoare, în serie brută creşterea fiind  de 10,02%, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS).

Pe principalele activităţi economice, cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au observat în sănătate şi asistenţă socială (19,73%), administraţie publică (18,58%) şi învăţământ (17,20%), datorită salarizării diferite aplicate în cei doi ani pentru personalul plătit din fonduri publice. Creşterile cele mai mici au avut loc în activităţile de informaţii şi comunicaţii (4,41%), respectiv în activităţile de servicii administrative şi servicii suport (4,82%).

Creşterea faţă de acelaşi trimestru al anului precedent - indici în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare - pentru componenta privind cheltuielile directe (salariale) cu forţa de muncă a fost de 10,01%, iar pentru indicii în formă brută (neajustată) de 10,03%. Componenta privind cheltuielile indirecte (non-salariale) a înregistrat creşteri de 9,96%, respectiv 9,98%.

Potrivit INS, în trimestrul III 2011, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creştere de 3,55% faţă de trimestrul precedent

Faţă de trimestrul II 2011, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a avut o creştere mai accentuată în învăţământ (16,65%), industria extractivă (10,55%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (6,48%). Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în alte activităţi de servicii (-1,51%), intermedieri financiare şi asigurări, respectiv informaţii şi comunicaţii (-1,01%).

Creşterea accentuată a costului orar al forţei de muncă în învăţământ a fost determinată de diminuarea timpului efectiv lucrat faţă de trimestrul precedent (-20,5%), fenomen caracteristic acestei activităţi în trimestrul al III-lea al fiecărui an, cauzat de vacanţa şcolară.
În industria extractivă, creşterea costului orar al forţei de muncă a fost determinată atât de  diminuarea timpului efectiv lucrat faţă de trimestrul precedent (-5,2%) ca urmare a concediilor de odihnă, cât şi de creşterea cheltuielilor directe ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv prime de vacanţă şi pentru "ziua petrolistului").

Totodată, în activităţile de producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, administraţie publică şi sănătate şi asistenţă socială creşterea costului orar al forţei de muncă a fost determinată în principal de diminuarea timpului efectiv lucrat faţă de trimestrul precedent (între 6,0% şi 7,3%), ca urmare a concediilor de odihnă.
În trimestrul III 2011, creşterea faţă de trimestrul anterior (pentru indicii în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a componentei privind cheltuielile directe (salariale) cu forţa de muncă a fost de 3,54%, iar pentru cea privind cheltuielile indirecte (non-salariale) de 3,60%. Creşterile înregistrate de cele două componente - pentru indicii în formă brută (neajustată) - au fost de 3,46% şi respectiv 3,53%.