Lucram la banca de cinci saptamani, cand m-am trezit in balconul unui hotel dintr-o statiune de schi din Alpii elvetieni. Era miezul noptii si eram beat. Unul dintre colegii de la trainingul de management urina pe geamul receptiei, altul zvarlea cu sticle de vin in curtea hotelului. Altii se intorceau cu hainele ude dupa scalda. A fost nevoie de astfel de saptamani pana ca banca sa ne considere suficient de pregatiti“, povesteste cu ironie Philipp Meyer intr-un editorial din ziarul „The Independent“. Scriitorul american a gustat din plin la inceputul anilor 2000 din stilul de viata al finantistilor de elita.
Angajat la o banca elvetiana de investitii, ajunge pe Wall Street in 1999 ca trader incepator. Desi era specializat in engleza, si nu in economie sau matematica, a fost selectat pentru postul de trader. „Stiam ca dupa cinci ani de Wall Street te puteai astepta la un salariu de jumatate de milion de dolari pe an. Aveam nevoie de acei bani pentru a-mi achita datoriile facute pentru plata studiilor, dar si pentru ca parintii mei n-aveau pensii“, povesteste Meyer, provenit dintr-o familie de muncitori din Baltimore si exmatriculat la 16 ani in urma unor violente din cartier.
Confruntat zilnic cu investitii de milioane de dolari, traderul scriitor incepe sa-si puna probleme morale. „Pietele financiare sustin ca in esenta suntem la fel: niste fiinte egoiste, interesate doar de sine“. Iata, spune Meyer, o filozofie atractiva pentru a anula sentimentul de vina pe care-l ai cand pasesti din Wall Street intr-un cartier sarac sau cand iti dai seama ca salariul tau ar putea acoperi veniturile a zeci de asistente medicale si profesori. „Singura explicatie valida devine aceea ca viata este pura meritocratie, ca fiecare, bogat ori sarac, primeste ceea ce merita.“ In dilemele morale, Meyer adopta iute stilul de viata al bancherilor de pe Wall Street. „La masa comandam sase aperitive, friptura si homar, plus cateva deserturi si sticle de vin de sute de dolari. Totul se incheia cu un Porto vechi de 30 de ani“, rememoreaza romancierul. (Integral in Cotidianul)
