Poate pentru că este preșe­dintele celui mai mare ope­rator de sănătate privată din România (este printre puținele pasaje din acest articol care se referă la businessul MedLife), Mihail Marcu, 42 de ani, nu prea le‑a vorbit jurnaliștilor despre alte aspecte ale vieții sale. A spus „în treacăt“ că este colecționar de monede, că este interesat de istoria României, iar pasiunea sa pentru apă – este și proprietarul afacerii cu ambarcațiuni NauticLife – s‑a evidențiat între toate. Bancher de profesie, matematician de formație, antreprenor prin tot ceea ce face, așa cum spunea într‑o declarație mai veche, numele lui Mihail Marcu se confundă în 90% din situații (estimarea îi aparține) cu operatorul de servicii medicale pe care îl conduce. Cine este în restul de 10% din cazuri și cum micile proiecte în care se implică din această ipostază influ­en­țează rezultatele marii companii pe care o conduce.


A conecta

Este dimineața zilei de 7 februarie 2013. În incinta hotelului Howard Johnson, Piața Romană, București, se rostesc cuvintele de bun‑venit la cea de‑a doua ediție a Romanian Business Leaders Summit (RBLS), eveniment al unei organizații cu obiectivul de a „conecta liderii din mediul privat într‑o manieră productivă, pentru a face România o țară mai bună pentru business“. Ar putea părea că aici are loc doar o altă întâlnire a gulerelor albe – temele ce urmează a fi abordate în cele două zile de summit: educație, cultură antreprenorială și bună guvernare, deși prioritare pentru România, sunt frecvent invocate în astfel de cercuri. Ce ar mai putea fi de spus și de ce ar conta concluziile celor peste 200 de participanți de aici?


În sala puternic iluminată este concentrat însă „10% din PIB‑ul României“, observă unul dintre participanții de la masa nr. 9. De aici, îi vedem în apropiere pe Dan Pascariu (președintele CA al ­TAROM şi al Consiliului de Supraveghere al UniCredit Ţiriac Bank), Dragoș Dinu (CEO Domo, fost manager şi acţionar al A&D Pharma, cel mai mare business românesc de farmaceutice), Eugen Voicu (fondatorul Certinvest), Violeta Ciurel (președinte și CEO AXA Life România), Ioana Filipescu (Managing Director Raiffeisen Investment), Adrian Borotea (director executiv CEZ România).


Mihail Marcu, președintele Funda­ției RBL, ocupă primul fotoliu din partea stângă la prezidiul primei sesiuni plenare, „Lumea în 90 de minute“. Nu poartă ținuta care îl caracterizează: sacou albastru și pantaloni casual. Are un costum elegant, accesorizat cu o cravată roșie – este printre puținele dăți când are o pată îndrăzneață de culoare. Alături de el la prezidiu, trei ambasadori în România: E.S. Martin Harris (Marea Britanie), E.S. Ulla Vaisto (Finlanda) și E.S. Marek Szczygiel (Polonia), care vorbesc despre rezultatele obținute de țările lor în cele trei domenii, aceleași ca și temele enunțate mai sus ale întâlnirii. Valentin Lazea, economistul‑șef BNR, a subliniat înainte implicațiile datoriei private asupra contextului economic.


Prezența lui Mihail Marcu aici nu are de‑a face cu businessul din sănătate care se află în plină expansiune – urmează să asistăm anul acesta la o extindere agresivă MedLife în provincie, cu inaugurări de clinici medicale în marile orașe –, ci cu intenția declarată de a se implica activ în viața societății. Mijlocul: antreprenoriatul social. Motivația: un cumul de altruism și egoism.


A investi

„Antreprenorii sociali văd resurse acolo unde oamenii obișnuiți văd doar probleme“, condensează într‑o frază explicația conceptului David Born­stein, autorul volumului „Cum să schimbi lumea: Antreprenorii sociali și puterea noilor idei“. Mihail Marcu, antreprenor orientat spre business, dar în același timp membru fondator al organizației RBL, detaliază propria situație: „Am pornit de la premisa că în România există competențe nefolosite – a se vedea toți tinerii cu idei pe care nu reușesc să le pună în practică – și de aici am înțeles să ajut într‑un fel structurarea și eliberarea resurselor în comunitatea în care trăiesc și în care, alături de familie, am făcut din MedLife afacerea de acum“. Compania, care a avut anul trecut venituri de circa 60 de milioane de euro, a fost înființată în 1996 de Mihaela Marcu‑Cristescu, medic pediatru și mama lui Mihail Marcu.


Când anul trecut fiul fonda alături de „o mână de oameni“ Fundația RBL, Marcu își propunea să identifice și (să încerce) să soluționeze parte din problemele sociale din mediul în care trăiește. Și înainte de această inițiativă spunea că este interesat să investească în educație. Unii s‑au grăbit atunci să înțeleagă că a investi în educație este sinonim cu a deschide o școală privată, de exemplu. Erau departe de adevăr. Se gândea încă de atunci că mai presus de a investi resurse financiare – a nu se înțelege că implicația sa nu intră și în acest registru, din contră – contează să ai „capacitatea de a oferi altruist timp și expertiză“. Încă nu găsise modalitatea prin care o va face.
Dar la momentul scrierii acestui articol, Mihail Marcu se afla la Brașov. Alături de alți trei antreprenori: Dragoș Anastasiu (Eurolines), Lucian Anghel (Building Support Services) și Octavian Bădescu (Sameday Courier), îi familiarizează pe câțiva liceeni interesați (accesul la seminarii se face în baza unui preinterviu) cu primele noțiuni despre viața de antreprenor ca alternativă de carieră și dezvoltare personală. Astfel de întâlniri vor mai avea loc pe parcursul anului în alte nouă mari orașe din țară. Audiența va diferi, mesajul va fi același.


Astfel, scopul declarat al antreprenorilor sociali nu este de a genera profit, ci de a aduce un beneficiu societății în care trăiesc și în care afacerile lor au crescut (și continuă să prospere). „Nu suntem un alt ONG“, sintetizează Marcu esența conceptului. Pe scurt, prin intermediul inițiativei sale, el nu își propune să genereze un beneficiu imediat, ci să participe în mod activ la schimbarea pe termen lung. „Este ca atunci când mama a deschis primul cabinet privat din rețeaua MedLife. Nu am văzut‑o ca pe o sursă de venit pe termen scurt, ci ca pe prima piatră de temelie a unui proiect ce va crește cu timpul“, face el o paralelă între afacerea căreia îi alocă 90% din timpul său dedicat activității profesionale și implicarea în educație, unde investește 5% din timp – în restul de 5% se ocupă mai ales de afacerea de suflet, cea cu ambarcațiuni.


Totuși, ce beneficii palpabile are Mihail Marcu (el este doar un reprezentant al unei categorii tot mai numeroase în România – amintiți‑vă că la summitul din februarie au participat 200 de persoane cu același scop) din această inițiativă? Urmează să ne explice la următoarea întâlnire, ce a avut loc după întoarcerea din excursia de schi în care merge cu fiul său, elev la Școala Americană, căruia încearcă să îi insufle pasiunea pentru istoria românilor, pe care și Marcu a căpătat‑o de la tatăl său.


A educa

Miercuri, 27 februarie, la etajul șase al sediului administrativ MedLife, Piața Victoriei, București. Interviul începe la 10 AM și discuția este centrată pe 10% din viața lui Mihail Marcu. Suntem într‑un birou care multora le reamintește de primul român din topul Forbes SUA al celor mai bogați oameni din lume – Dinu Patriciu (care anul acesta nu a mai intrat în clasament, averea lui fiind evaluată de americani la mai puțin de un miliard de dolari), pe vremea când numele său era legat de Rompetrol și își făcea întâlnirile din același scaun directorial. Mihail Marcu, deși ocupă încăperea de mai bine de doi ani, nu a făcut nici o schimbare. „Nu m‑am preocupat să modific ceva; era destul de confortabil“, explică el și spune că acordă importanță doar acelor detalii esențiale.
La această întâlnire, președintele MedLife nu stă în spatele biroului. Suntem în mijlocul încăperii, pe fotolii, în jurul unei mese de cafea pe care sunt aranjate pliante cu serviciile MedLife și iahturile ancorate la Limanu, acolo unde Marcu a finalizat anul trecut un hotel și Marina.


Imaginea evenimentului de la Ho­ward Johnson este recentă. Au trecut doar 20 de zile, timp în care Marcu a lansat pe piață primele pachete de asigurări private de sănătate în cadrul rețelei MedLife. S‑a întâlnit de două ori, ultima dată chiar în săptămâna interviului noastru, cu echipa proiectului conturat la summit. În mod obișnuit, întrevederile nu sunt atât de dese, dar ideea este încă foarte proaspătă și mai sunt lucruri de stabilit – aceasta este una dintre situațiile în care detaliile contează. Proiectul lansat la Brașov în prezența liceenilor nu era în totalitate conturat până la interviu. Dar la momentul în care citiți acest articol, el a primit deja primul feed‑back pozitiv din partea celor cărora li se adresează.


În biroul său, Marcu apreciază reacția pozitivă a antreprenorilor din orașele de provincie unde se vor desfășura evenimentele. A fost contactat de oameni entuziaști din mediul de afaceri din Cluj‑Napoca, Târgu Mureș, care vor să susțină măcar financiar inițiativa din Capitală. „Se implică pentru că simt nevoia unei generații viitoare cu baze antreprenoriale solide“, motivează Marcu. Altfel spus, vor să educe tinerii cu care vor interacționa peste câțiva ani în calitate de parteneri de afaceri – deși poate suna banal, Marcu subliniază că un manager, șef de proiect și o secretară nu pot fi tratați ca simpli executanți. Pentru a nu le îngrădi creativitatea.
Acesta este interesul palpabil al an­­tre­prenorilor sociali: împărtășind know­ledge în mod altruist, își formează egoist un mediu educat în care busi­nessu­rile lor vor continua să facă profituri.


A persevera

Marcu se ridică din fotoliu – poves­tește în continuare – și ia de pe pervazul ferestrei cu vedere la aglomerația de pe Calea Victoriei cartea pe care anul trecut a publicat‑o în urma unei sesiuni de lucru în cadrul primei ediții RBL. „Ghidul Practic pentru Antreprenori“ este primul volum despre antreprenoriat scris de mai mulți oameni din businessul românesc. Cei opt au în comun, pe lângă calitatea de membru al comunității RBL, „pârghiile prin care schimbă mentalități“, spune Marcu. Cartea este un instrument de lucru pentru antreprenorii aspiranți, al cărei scop nu este de a‑i învăța pe novici cum se face o companie. Scopul publicării este de a‑i încuraja pe aceștia să treacă din stadiul „am o idee“ în cel „de acțiune“.


Stadii pe care și Marcu le‑a încercat. Uneori cu rezultate mai puțin satisfăcătoare material, dar cu o uriașă satisfacție personală. Nu avem cum să ignorăm că își permite financiar să investească în businessuri din și cu pasiune. Probabil că, dacă MedLife nu ar fi un generator de venituri, Marcu nu ar mai avea nici măcar timp de investit în afacerea cu ambarcațiuni, de exemplu.


Într‑un interviu mai vechi cu MONEY Magazine, artizanul NauticLife, companie lansată în 2008, spunea că și‑a propus la acel moment să facă din aceasta echivalentul businessului din servicii medicale în piața de ambarcațiuni. Nu a renunțat la idee și nici la investiții în realizarea ei, deși bilanțul ultimului an ar putea să pună sub semnul întrebării implicarea susținută în pasiunea sa. Dacă în 2011 a vândut 34 de ambarcațiuni, anul trecut acestea au scăzut sub zece. Pentru precizie, a comercializat în 2012 numai patru bucăți, mult sub estimările inițiale, când Octavia Firu, CEO NauticLife, estima un an caracterizat de stagnarea pieței. La acel moment, alocase pentru afacerea din sailing cinci milioane de euro în cinci ani. Investiția include și amenajarea hotelului și Marinei de la Limanu.


Dar înainte, în anii ’90, fostul bancher (a lucrat la CreditBank şi a fost vicepreședinte Robank până în 2004) a făcut taximetrie, a avut un bar, o moară și o brutărie. „Toate experiențele, fiecare succes, fiecare eșec, fiecare om întâlnit m‑au adus în locul în care sunt acum“, spune el. Un loc din care vrea să‑și împăr­tășească, la rândul său, experiența.

 

Cine, ce, cât


În 2013 MedLife, rețeaua de sănătate privată numărul unu în piață, se va extinde agresiv în provincie.

1. Cifrele. Anul trecut, MedLife a avut venituri de până la 60 de milioane de euro, circa 85% dintre acestea fiind realizate în clinicile și spitalele din Capitală. La sfârșitul lui 2012, compania avea 63 de clinici, laboratoare, centre medicale și spitale și un milion de clienți plătitori cash.


2. Nișele. În 2011, operatorul de servicii medicale și‑a adăugat în portofoliu mai multe spitale specializate pe o anumită nișă: DermaLife (dermatologie), Spitalul de Pediatrie (primul spital privat de pediatrie din România), Spitalul de Ortopedie, Maternitatea Eva din Brașov (prima maternitate din rețea în provincie).

3. Strategia. Pentru MedLife, anul în curs este ­de­dicat acoperirii teritoriale, re­țeaua vizând astfel atragerea de clienți noi, dar și completa­rea serviciilor pentru cei existenți.

4. Deschiderile. Fiecare mare oraș de provincie este vizat de Mihail Marcu pentru noi inaugurări de clinici private. Investiția într‑o unitate este evaluată, în medie, la 300.000 de euro.

5. Acționariatul. Prima clinică din rețeaua MedLife a fost deschisă în urmă cu peste 15 ani de familia Marcu. În prezent, familia fondatoare deține 51% din acțiuni, restul aflându‑se în portofoliile ­Société Générale Asset Management și IFC (divizia de investiții a Băncii Mondiale).

 

Fabricat în Ţara lui Andrei


O competiție de proiecte ce are ca scop dezvoltarea comunității de business din ­România prin afaceri sociale a fost lansată la începutul acestui an.

- Este cel mai mare proiect de antreprenoriat social local și vizează finanțarea nerambursabilă a zece idei de afaceri. Suma totală alocată este de 350.000 de euro.

- Competiția este adresată antreprenorilor, tinerilor întreprinzători și ONG‑urilor.

- Proiectele trebuie să corespundă unei probleme sociale. La fel de important este ca ideea să poată fi dezvoltată într‑un business viabil.

- Obiectivele competiției sunt mai ales de ordin so­cial – proiectele alese pentru implementare trebuie să rezolve probleme sociale din mediul rural și să creeze locuri de muncă pentru persoane defavorizate.

- Câștigătorii beneficiază de suport în dezvoltarea businessului, inclusiv de pregătire și consultanță în realizarea planului de afaceri.

 

Ce este antrepre­noriatul social?


În antreprenoriatul social, cuvântul‑­cheie este comunitatea. Scopul acestui demers este de a găsi noi soluții pentru rezolvarea unor probleme sociale, economice ori de mediu dintr‑o comunitate.

1. Organizare. Antreprenoriatul social se organizează sub diferite forme: fundații, asociații, societăți mutuale sau întreprinderi sociale.

2. Nevoia. Are ca obiectiv identificarea și satis­facerea unor nevoi neacoperite (nici de mediul privat și nici de stat) ale membrilor unei comunități.

3. Legislația. În România nu există o lege pentru stimularea antreprenoriatului social, dar a fost scris un proiect de lege prin aprobarea căruia investitorii ar putea fi scutiți de plata unor taxe și impozite.

4. Economia socială. Peste 3% din anga­jații români sunt implicați în activități generate de proiecte de antreprenorial social, față de cei 6% din totalul angajaților europeni.