Chiar și după răspândirea în 37 de țări, infecția cu COVID-19 este considerată de specialiștii în epidemiologie încă prea nouă, cu prea multe necunoscute pentru a se încadra în clasificarea „convențională” a unei pandemii.   În fond, nu s-au stabilit cu exactitate până în acest moment nici originile sale, cu atât mai puțin mecanismele de transmitere, supraviețuire și nu există consens nici măcar în privința dimensiunii virusului.   Conform specialiștilor militari, COVID-19 și SARS sunt veri și au dimensiunea aproximată de 0,1 microni, ceea ce reduce drastic protecția măștilor obișnuite în trei straturi pentru gură și nas.   În general, coronavirusul nu are nevoie de căldură corporală umană pentru a supraviețui. Virusurile înrudite, cum ar fi SARS, au fost izolate pentru prima dată în lilieci, dar traiectoriile lor migratorii ulterioare nu sunt cunoscute.   Din punct de vedere al originii focarului actual, este doar o presupunere că provine din fructele de mare și șerpii vânduți pe piețele alimentare din Wuhan, pentru că acolo au fost raportate primele cazuri, la sfârșitul lunii ianuarie. Însă acolo putea fi doar o „explozie” a unui focar, cel inițial putând fi în altă parte.   Experții în epidemiologie militari cred că un mediu fluid poate fi inițial necesar pentru a se răspândi, dar virusul poate suferi numeroase mutații menite să se transmită mai ușor și să reziste mai mult. De exemplu, dacă un bolnav infectat strănută cu mâna la gură și apoi atinge un obiect, se știe sigur că virusul poate supraviețui pe acel obiect cel puțin încă nouă zile, timp în care rămâne infecțios.   O informație ce nu este publicată: se crede că virusul se răspândește și prin conductele de apă ce alimentează clădirile, fără contact om-om.   Primul caz care a confirmat această ipoteză a fost tot în Wuhan, China, unde o clădire întreagă a fost izolată, cu toți locuitorii infectați, deși au existat persoane în vârstă care locuiau singure, nu se deplasau afară și n-au primit vizite, fiind aprovizionate pentru perioade mai lungi. Cum a ajuns virusul în conducte rămâne de stabilit, dar nu pare a fi vorba de o mână criminală, cât de neglijență crasă în protejarea conductelor și lipsă de igienă.   Articolul integral pe NEWSWEEK