La nivelul sectorului bancar, balanta va fi aproape de zero, considera Isarescu. Ceea ce inseamna ca sumele de bani care vor iesi in exteriorul tarii din sectorul bancar vor fi aproximativ egale cu cele care vor intra. Cu alte cuvinte, datoria privata externa a companiilor este cea care a determinat autoritatile de la Bucuresti sa ia in considerare varianta unui credit extern. Iar acest flux de capital va avea impact si asupra balantei de plati, a deficitului de cont curent. Astfel, in conditiile actuale, deficitul de cont curent se va reduce in acest an la circa 8–9% din Produsul Intern Brut (PIB), de la 12% in 2008.

Banii de la FMI vor ajunge la banca centrala si vor fi plasati in rezerve. Imprumutul va reprezenta o inlocuire a rezervelor minime obligatorii ale bancilor comerciale cu bani de la forurile internationale. Cu alte cuvinte, banii bancilor comerciale, tinuti sub forma de rezerve la BNR, ar fi inlocuiti de catre fondurile venite in cadrul acordului de creditare. In acest sens, economistii anticipau ca BNR va recurge la o reducere a rezervelor minime. Adica sa dea inapoi banii bancilor si intr-un ritm destul de sustinut. Miercuri, Bogdan Baltazar, fost presedinte al Bancii Romane de Dezvoltare (BRD), prognoza ca banca centrala va reduce rezervele minime la valuta cu un sfert. In prezent, rezervele minime obligatorii percepute de BNR bancilor comerciale sunt de 18% din pasivele din lei si de 40% din cele in valuta, cel mai mare nivel din UE si unul dintre cele mai ridicate din lume. Dar banca centrala pare ca nu se grabeste sa reduca rezervele. Isarescu a declarat ca va exista o reducere a acestora, dar una graduala, chiar extrem de graduala. Mai mult, cel putin in viitorul apropiat, este posibil ca rezervele sa nu fie reduse sub forma de rata, sa nu scada rata rezervelor minime obligatorii in valuta. Ele pot fi reduse sub forma de compozitie, ar putea fi scoase liniile de finantare pe termen lung din alcatuirea rezervelor.

Isarescu s-a referit si la deblocarea creditarii, afirmand ca vremurile in care romanii se imprumutau doar cu buletinul nu se vor mai intoarce. Mai exact, guvernatorul bancii centrale a precizat ca a ramas blocata creditarea pentru zone unde s-au realizat imprumuturi in exces, cum ar fi in cazul creditelor cu buletinul. Acest tip de credite nu o sa mai existe, nu vor reveni. Aceeasi situatie va avea loc si pentru o serie din creditele imobiliare, cum sunt cele in care suma imprumutata se calculeaza in baza unor sperante de venituri. Practic, populatia anticipa o crestre a veniturilor, si pe baza acestora contractau credite.