Avansul indicelui ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează dobânda la cele mai multe dintre creditele cu dobândă variabilă, nu pare să-i fi descurajat astfel complet pe cei care îşi doresc să devină proprietari.   „Dacă mă refer la anul 2018, din totalul plafonului alocat de 2 miliarde de lei la zi a fost deja epuizat 62 la sută”, spune Gheorghe Lăpădat, director general adjunct FNGCIMM.   Asta chiar dacă ratele au crescut mult. Cei care au luat un credit în 2012 plătesc azi o rată de 1.229 de lei. Faţă de anul trecut înseamnă un plus de 300 de lei. Cât un plin de benzină, în condiţiile în care indicele ROBOR a ajuns la 3,15%. Şi, cu toate acestea, datoria către bănci scade foarte încet.  

„În 6 ani soldul creditului a scăzut de la 225.000 lei la 201.205 lei, cu doar 23.795 lei. În această perioadă s-au plătit rate totale în valoare de 87.813 lei, restul de puţin peste 64.000 lei fiind reprezentat de dobândă şi de comisioane plătite băncii”, relatează Roxana Vântu, jurnalist Digi24.

În acest interval, indicele ROBOR a variat destul de mult şi chiar depăşea la un moment dat nivelul de 6%.

„E atât de imprevizibil ce se întâmplă fiscal. Alţii care nu înţeleg roboreză - această boală neagră, nu e o boală, e o consecinţă naturală a ceea ce se întâmplă în România”, spune Iancu Guda, analist economic.

„În momentul acesta dobânda de politică monetară este de 2,5 la sută, ROBOR-ul nu poate creşte mai mult de 3,5 la sută”, adaugă Irina Chiţu, analist financiar.   Cea mai mare rată plătită a fost de 1.731 lei în decembrie 2012. În următorul an, ROBOR a scăzut aproape la jumătate, iar rata s-a redus şi ea la puţin peste 1.300 de lei.   În urmă cu trei ani, un client achita lunar 1.000 de lei, deci cu 700 de lei mai puţin decât la început. De toamna trecută, rata creste iar, până la peste 1.200 de lei, in prezent.