Evoluţia peste aşteptări a agriculturii şi a exporturilor, care au atins un record de 50 de miliarde euro, anul trecut, a contribuit decisiv la avansul economiei. În special lunile octombrie şi noiembrie au adus exporturi semnificative datorate nu doar cerealelor, ci şi industriei auto. Totuşi, cele două motoare ale economiei (agricultura şi exporturile) pot fi oricând gripate, fie de o vreme nefavorabilă, fie de probleme pe piaţa comunitară unde România exportă în proporţie covârşitoare.
Din această creştere economică sunt alimentate toate ideile guvernamentale care au nevoie definanţare. Prin urmare, Guvernul a cumpărat bunuri şi servicii, însemnând contracte pentru funcţionarea aparatului administrativ, şi a dat pentru salarii zece miliarde de lei în plus doar în decembrie 2013.
În acelaşi timp, datoria publică a ajuns anul trecut la 38% din PIB, mai ales din cauza împrumuturilor la care a recurs statul ca să-şi alimenteze cheltuielile mai mari. Concluzia ar fi că parte din creşterea economică vine din consumul statului pe datorie. În schimb, creditarea sectorului privat nu şi-a revenit încă. Deşi avansul economiei este un semnal pozitiv, nu marchează ieşirea din criză. Revigorarea cererii interne va fi pasul decisiv pentru relansarea economiei.
„Am avut creștere economică peste ultimele calcule privind potențialul și este prima dată când am avut o asemenea creștere cu deficit bugetar de 2,6%. Chiar şi fără agricultură am fi avut creștere economică, din exporturi și producție industrială, de 2,5%”, spune ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea
