De asemenea, din 2010 vor avea loc alte două schimbări: a fost micşorată la un an perioada de valabilitate a listelor de rezervă (unde intră cei care au trecut de toate testele şi aşteaptă să apară un loc de muncă) şi, nu în ultimul rând, românii vor concura pentru posturi direct cu ceilalţi cetăţeni europeni. Începând cu 2007, România, asemenea celorlalte ţări care au aderat la UE, a avut alocată o cotă administrativă de posturi în instituţiile europene.
“Din 2007, de când am devenit membri ai Uniunii Europene, cred că în jur de câteva mii de români au aplicat pentru aceste posturi. Până acum testele de preselecţie (cele care includeau cunoştinţele despre EU şi verbal şi numerical reasoning - raţionament verbal şi numeric) erau cele mai grele, pentru că erau făcute să trieze la sânge. Probabil că s-au convins că foarte puţini trec de ele, astfel încât din 2010 au scos EU knowleadge şi au introdus două noi testări, de abstract reasoning şi de situational thinking (raţionament abstract şi gândire situaţională - n.red)”, explică drd. Mihaela Liliana Stroe, project manager şi training coordonator pentru euroconcurs.ro.
La începutul lunii ianuarie 2009, 628 de români lucrau în instituţiile Uniunii Europene pe posturi de administratori şi asistenţi, cu salarii cuprinse între 2.500 şi 14.400 de euro. Conform datelor Comisiei Europene, România şi Bulgaria trebuie să ocupe 1.058 de posturi până în 2011 (care includ 15 seniori şi 63 de posturi de middle management), dintre care 850 au ca deadline sfârşitul acestui an. De asemenea, datele CE arată că la 1 septembrie 2009, în instituţiile europene lucrau 846 de români şi bulgari (524 de oficiali şi 322 de funcţionari temporar), ceea ce reprezintă 99,5% din totalul celor 850 de recrutări stabilite pentru 2007-2009.
Alex Steriu este funcţionar public şi a aplicat prima dată pentru un post la Comisia Europeană în februarie 2008. Până acum a aplicat de trei ori şi consideră că cea mai grea etapă este trecerea de testele computerizate. “Dacă nu ţii minte anii în care s-au semnat tratatele sau cine e comisarul X sau Y ai o problemă”, spune acesta. El şi-ar dori să lucreze ca administrator la Direcţia Generală Comerţ sau la Direcţia Generală Agricultură, având în vedere că experienţa sa de 17 ani îl recomandă pentru aceste două domenii.
“Acolo cetăţeanul este respectat, are mai multe şanse, iar toleranţa este mai mare. În plus, salariul omologilor mei din ţările membre UE este mult mai mare şi îmi poate asigura o viaţă mai bună decât în România, unde 80% se cheltuie pe subzistenţă. Salariul acolo este în jur de 6.000 de euro lunar”, explică Alex Steriu.
Testele de preselecţie sunt organizate de EPSO (Oficiul European pentru Selecţia de Personal) şi au loc de cel puţin patru ori pe an, câte o dată pentru fiecare tip de job: o dată pentru administratori, o dată pentru traducători, de mai multe ori pentru asistenţi, în funcţie de ce este nevoie, şi o dată pentru joburi speciale.
“Până acum, cei care intrau pe listele de aşteptare aveau circa trei ani la dispoziţie să fie aleşi pentru un job. Din 2010, se pare că se vor ţine doar un an aceste liste. Dacă nu apare jobul în timp util, trebuie să o iei de la capăt”, precizează Stroe.
Corina Neagoe lucrează ca traducător la Comisia Europeană din 2007, la puţin timp după aderarea României la UE. “În ţară lucrasem deja câţiva ani ca traducător, fiind absolventă a Facultăţii de Limbi Străine. Decizia nu a fost neapărat de a pleca să lucrez în străinătate, ci de a avansa pe plan profesional, de a avea un loc de muncă mai bun şi mai sigur, în domeniul în care m-am specializat. Dacă aş fi găsit un loc de muncă în România care să îmi ofere aceleaşi condiţii, aş fi rămas în ţară, cu siguranţă”.
La Direcţia Generală Traduceri a Comisiei Europene (unităţile de la Bruxelles şi Luxemburg) lucrează aproape 70 de români ca traducători şi personal administrativ şi de conducere. În funcţie de tipul de contract (agent contractual, agent temporar, funcţionar, stagiar, funcţionar etc.), un traducător poate câştiga între 2.500 şi 4.000 de euro/lună.
Postul pe care îl are este pe durată nedeterminată şi l-a obţinut în urma unui concurs organizat de EPSO, care se ocupă de selecţia personalului nu numai pentru Comisie, ci şi pentru toate celelalte instituţii europene.
“Din punctul meu de vedere, diferenţa principală între a lucra în România şi a lucra în cadrul CE constă în modul de desfăşurare a activităţii - totul este la o scară infinit mai largă - începând de la faptul că lucrez în aceeaşi clădire cu alte sute de persoane şi până la impactul calităţii traducerilor pe care le producem. În plus, în activitatea de traducere avem la dispoziţie instrumente şi aplicaţii informatice specifice Comisiei pe care le utilizăm în procesul de traducere sau de transmitere a documentelor traduse către Direcţiile Generale autoare. Atât Bruxelles, cât şi Luxemburg, unde sunt situate unităţile de traducere ale Comisiei, sunt oraşe multinaţionale, în care trăiesc şi lucrează mii de oameni veniţi din toate colţurile lumii şi pentru care apartenenţa naţională sau etnică nu este decât un detaliu nesemnificativ”, explică Corina Neagoe.
Salariul de bază (la care se adaugă diverse alocaţii) la Comisie variază între 2.300 de euro pe lună, pentru un funcţionar la început de carieră AST1, şi aproximativ 16.000 de euro pe lună, pentru funcţionarii din cel mai mare grad, AD16, şi care au peste patru ani de vechime.
Calendar 2010
- De anul viitor, procedura de selecţie va avea o durată mai scurtă şi va cuprinde mai puţine etape. Aplicaţiile pot fi depuse pentru posturile de: administratori (martie), traducători (iulie) şi asistenţi (octombrie).
- Pentru administratori se caută următoarele profiluri: administraţie publică europeană (AD5), avocaţi, economişti, auditori, IT&C.
Sursa: EPSO
