Conform analistilor de la Oxford Business Group, cea mai ingrijoratoare evolutie o are deficitul de cont curent, care s-a majorat cu 125% in primul trimestru din 2007, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, depasind patru miliarde euro. Daca, pana in 2006, finantarea deficitului de cont curent era acoperita aproape integral din investitiile straine directe (90% in 2006), in prezent acestea reprezinta doar 46%. Volumul importurilor, care s-a majorat cu 30% pe parcursul anului trecut, este principalul factor care adanceste deficitul de cont curent. Cererea tot mai mare de bunuri din import este sustinuta de cresterile salariale si ieftinirea creditelor, suprapuse cu aprecierea monedei nationale, ceea ce a facut ca atat consumatorii, cat si producatorii sa prefere sa achizitioneze marfuri fabricate in strainatate.
Desi explozia inregistrata pe partea de consum nu a afectat, deocamdata, rata inflatiei, se manifesta temerea ca, in curand, se vor vedea primele semne. Pentru a satisface cererea tot mai mare, atat retelele de retail, cat si furnizorii interni se straduiesc sa-si extinda afacerile, sa-si modernizeze productia si sa mareasca numarul de anga- jati. Cu majorari care au depasit chiar si 100% in cazul costului fortei de munca pentru anumite sectoare, o piata imobiliara care depaseste record dupa record, scumpirea materiilor prime si a produselor agricole, precum si a energiei, mentinerea ritmului actual de dezvoltare este din ce in ce mai costisitoare. Tinand cont de aceste elemente, nu este surprinzator ca retailerii declara ca se asteapta anul viitor la majo- rari de preturi de peste 10%.
Asemenea rapoarte sunt in concordanta cu declaratiile recente ale oficialilor FMI, Bancii Mondiale si ai altor institutii internationale. Acestia considera ca stabilirea unui obiectiv modest din partea BNR pentru 2007 (scaderea inflatiei cu numai 1% in acest an) este un semn ca banca centrala intampina greutati tot mai mari in efortul de a tine sub control presiunile inflationiste.
Insa ceea ce ii ingrijoreaza in cel mai inalt grad pe analistii straini este refuzul Guvernului de la Bucuresti de a promova o politica fiscala prudenta. Ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, a declarat public ca politica fiscala restrictiva recomandata de FMI nu face decat sa afecteze cresterea economica si ca nu va reduce deficitul bugetar sub nivelul de 1%. Dimpotriva, el considera ca poate creste in continuare cheltuielile publice, in special pentru majorarea pensiilor cu 43%, efortul bugetar suplimentar fiind estimat la 8,3 miliarde euro pe an.
