Avansul consumului, al investitiilor si al productiei industriale ar fi trebuit sa aduca un plus de 6,5% la PIB, insa analistii financiari mizeaza pe o crestere de 5,5-6,3%. Inflatia anualizata in iunie s-a situat la un nivel apropiat de rezultatul anualizat din luna mai, fiind de 3,80%. Cu toate acestea, economia Romaniei va inregistra in 2007 rezultate mai performante decat media statelor noi membre ale UE in ceea ce priveste cresterea economica si inflatia. Expertii Economist Intelligence Unit (EIU) prognozeaza o crestere economica, in cazul Romaniei, de 6,5%, in timp ce media noilor state membre se va situa la 5,9% in 2007.
Ritmul de crestere al economiei a dat semne de incetinire in primele patru luni ale anului, insa economia si-a turat motoarele in luna mai pe fondul unor rezultate mai performante in industrie si constructii, un rezultat similar fiind asteptat si pentru iunie. Analistii financiari, consultati de Business Standard, prevad un avans satisfacator al economiei pentru primele sase luni ale anului, dar privesc cu scepticism estimarea de 6,5% facuta de ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian.
"Daca ne uitam la veniturile bugetare din primele sase luni, acestea au fost sub asteptarile guvernului. Cresterea economica va fi de 6%, riscul bugetar in aceasta situatie fiind mai mare", considera Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicata (GEA). Or, obtinerea unor rezultate inferioare prognozei va implica un risc bugetar mai mare, pe fondul realocarii de cheltuieli si calcule conservatoare pentru bugetul de anul viitor.
Cresterea presiunilor asupra bugetului pune in pericol tinta de deficit bugetar, mai ales pentru anul urmator, cand necesitatea alocarii de fonduri pentru investitii si pentru majorarea pensiilor ar putea arunca in aer tinta de 3% din PIB. Lucru care ar atrage consecinte negative Romaniei in drumul catre adoptarea monedei unice. Deficitul bugetar de maximum 3% este unul dintre criteriile de convergenta, stabilite prin tratatul de la Maastricht, pentru tarile care se pregatesc sa intre in zona euro. Neindeplinirea acestui criteriu ar atrage amanarea adoptarii monedei dupa momentul previzionat, anul 2012.
Analistul financiar al BRD, Florian Libocor, progonozeaza pentru primul semestru un avans al PIB de doar 5,5%. "Cresterea de 5,5% este suficient de satisfacatoare. Cred ca potentialele probleme vor fi mai vizibile la finalul trimestrului al treilea", puncteaza analistul BRD.
Daca, anul trecut, contributia semnificativa a sectorului agricol, cumulata cu cea din industrie si constructii, a urcat PIB-ul cu 7,7% comparativ cu anul 2005, pentru acest an, previziunile sunt mai pesimiste.
Prognozele privind productia agricola, cu mult sub indicatorii previzionati de autoritati, indica o temperare considerabila, de 1-2%, a avansului PIB in acest an, in contextul in care ponderea agriculturii la formarea PIB este de 14%.
Radu Craciun, senior analist ABN Amro, subliniaza ca eventualele evolutii negative din agricultura vor fi reflectate in al doilea semestru al anului, prognoza pentru primul semestru fiind apropiata de cea a autoritatilor, de 6,3%. Chiar si in situatia in care avansul PIB va fi doar de 6%, economia Romaniei va surclasa cresterea economica inregistrata de Bulgaria si Ungaria, prognozata de analistii EIU la 5,8%, respectiv 2,7%.
Pe langa influenta negativa asupra majorarii PIB, obtinerea unor rezultate neperformante in agricultura pune presiune pe deficitele inregistrate de Romania. Cresterea importurilor de produse agricole adanceste deficitul balantei comerciale, previziunile analistilor indicand o majorare cu 30%, comparativ cu anul 2006.
De altfel, numai Bucurestiul a concentrat anul trecut circa 70% din dezechilibrul balantei externe a Romaniei, de 14,9 miliarde euro.
Ritmul de crestere al importurilor, de circa 29%, se mentine dublu, comparativ cu cel al exporturilor, prognoza privind deficitul balantei comerciale fiind de 19,5 miliarde euro pentru 2007. Deficitul comercial s-a situat la 7,62 miliarde euro la finele lunii
mai, cu 64% mai mult decat in primele cinci luni ale anului precedent, in conditiile avansului exporturilor cu doar 12,7%.
Deficitul comercial in crestere semnificativa, la care se adauga temperarea ritmului de crestere al investitiilor straine determina accentuarea soldului negativ al contului curent, fiind estimat de analisti la peste 12% din PIB. In primele patru luni ale anului, contul curent al balantei de plati a inregistrat un deficit de 4,44 miliarde euro, influenta determinanta asupra soldului acestuia avand-o deficitul balantei comerciale.
Pentru acest an, oficialii calculeaza un dezechilibru al contului curent de doar 11,5% din PIB, in crestere fata de anul trecut, cand ponderea acestui indicator in PIB a fost de 10,3%. Acestia mizeaza pe o crestere a remiterilor romanilor din strainatate, pana la 6 miliarde euro si pe un volum al investitilor straine directe de 6,5-7 miliarde euro. Estimare care s-ar putea dovedi hazardata, de vreme ce investitiile straine directe in primele patru luni au fost de 1,60 milioane de euro, asigurand un grad de acoperire al deficitului de doar 36,1%. Spre comparatie, gradul de acoperire al deficitului de cont curent prin investitii a fost anul trecut de 91%, volumul ISD fiind de 9 miliarde euro. Pentru acest an, investitiile straine directe vor acoperi doar 50-60% din deficitul de cont curent, calculeaza Florian Libocor, care estimeaza un volum al ISD de 6-6,5 miliarde euro. Chiar si in situatia obtinerii unui deficit de cont curent similar cu prognoza de 11,5% din PIB, problemele nu intarzie sa apara. Si asta in situatia in care oficialii Fondului Monetar International spun ca, in cazul statelor emergente, limita dincolo de care incep sa apara probleme este de circa 6% din PIB. In acest context, sentimentul pozitiv al investitorilor ar putea fi schimbat, Romania putand sa se confrunte cu retrageri masive de capital, ceea ce ar pune presiune pe cursul de schimb si, implicit, pe inflatie.
De altfel, Banca Nationala considera ca factorii de risc pentru realizarea obiectivului de dezinflatie sunt reprezentati de calendarul si magnitudinea ajustarii preturilor administrate, precum si de fluctuatiile de curs. Volatilitatea cursului de schimb si-a pus amprenta pana acum asupra profiturilor exportatorilor, acestia fiind principalii perdanti in urma aprecierii monedei nationale.
Recordul pierderilor s-a inregistrat in luna iunie, cand leul a ajuns la cotatia inregistrata in urma cu 5 ani si jumatate. Deficitul inregistrat de exportatori a fost de 200 milioane de euro in luna mentionata.
De vreme ce inflatia anualizata in luna iunie s-a situat la 3,80%, pe fondul avansului preturilor in luna a sasea cu 0,14%, scenariul pesimist nu este luat in calcul pe termen scurt. Tinta de inflatie a Bancii Centrale pentru acest an este de 4%, cu o marja inclusa de +/- un punct procentual. Ramane de vazut daca performanta indicatorilor economici aferenti primului semestru va surclasa previziunile analistilor economici sau daca autoritatile
vor fi nevoite sa apeleze la parghii pentru a contracara posibile efecte negative in economie.analistii 5,5-6,3% cresterea economica aferenta primului semestru
Presiunea deficitului
Sentimentul pozitiv al investitorilor ar putea fi schimbat, Romania putand sa se confrunte cu retrageri masive de capital, ceea ce ar pune presiune pe cursul de schimb si, implicit, pe inflatie.
"Deficitul de cont curent ar putea ajunge la 13% din PIB Radu Craciun senior analist ABN Amro
"Cred ca potentialele probleme vor fi mai vizibile la finalul trimestrului al treilea Florian Libocor Analist financiar al BRD
"Daca cresterea este de 6%, inseamna ca si veniturile la buget sunt mai mici Liviu Voinea dir. Grupul de Economie Aplicata
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
