>Credeti ca acordul semnat cu FMI, UE si alte organisme financiare internationale va reprezenta o iesire din criza pentru Romania?
Acordul stand-by pe care Romania il incheie cu acest grup de institutii financiare decurge din teama autoritatilor romane ca vor ramane fara lichiditati. Trebuie sa observam ca - in ciuda cresterii ISD-urilor cu 50% si a reducerii deficitului de cont curent cu 55% in ianuarie 2009, fata de aceeasi luna a anului trecut - Romania se afla in pericolul de a nu-si mai acoperi nevoile de finantare in 2009 si 2010.
In plus, Romania se confrunta cu problema finantarii sustenabile a deficitelor gemene - deficit bugetar si deficit de cont curent.
Prognozele arata, de exemplu, ca gradul de acoperire al deficitului de cont curent din transferuri de capital, investitii directe si investitii de portofoliu (acoperire sustenabila), va scadea de la 58% in 2008 la 41% in 2009, din total deficit de cont curent. In plus, datoria externa privata va fi din ce in ce mai greu de finantat in lipsa unui acord cu FMI.
>Totusi, exista voci care considera ca Romania nu ar avea nevoie de un acord cu FMI. De ce considerati ca este criticat acest acord?
In primul rand, din cauza unei informari incomplete realizate de Ministerul Finantelor si de catre Banca Naþionala a Romaniei. Daca ne uitam la acordurile incheiate de Ungaria, Letonia si Ucraina cu FMI, observam ca nevoia de finantare pleaca de la efectuarea unor analize de sustenabilitate pe datoria externa si pe finantarea deficitului bugetar si a celui de cont curent.
In Romania nu am vazut aceste tipuri de analize, ce sa mai vorbim despre analize de stress testing. In al doilea rand, experienta acordurilor cu FMI incheiate de Ungaria, Letonia, Ucraina si Serbia arata ca situatia macroeconomica nu s-a imbunatatit considerabil dupa incheierea acordurilor stand-by sau precautionary (in cazul Serbiei).
>La ce va referiti cand spuneti ca situatia macroeconomica nu s-a imbunatatit considerabil in aceste tari?
De exemplu, este incert ca leul se va aprecia dupa incheierea acordului cu FMI. Monedele nationale ale Ungariei, Ucrainei si Serbiei au inregistrat deprecieri chiar daca au fost semnate astfel de intelegeri. Este incert ca ratingul de tara se imbunatateste (observam ca ratingurile Ucrainei si ale Letoniei au fost scazute).
Nu este clar determinat in practica faptul ca un acord cu FMI creste stabilitatea sistemului bancar. Dimpotriva, prin politica restrictiva promovata se poate adanci recesiunea si poate creste incapacitatea de rambursare a creditelor. Sa ne uitam ca Ucraina si Letonia au dificultati in a primi a doua transa de la FMI (ca urmare a neindeplinirii conditionalitatilor impuse de FMI) si sunt aproape de a intra in incapacitate de plata.
>Care considerati ca sunt principalele avantaje si dezavantaje ale acordului cu FMI?
Principalele dezavantaje sunt legate de faptul ca FMI nu ia in considerare efectul incetinirii cresterii economice asupra deficitului bugetar (astfel, daca incetineste PIB, scad veniturile bugetare si se accentueaza deficitul bugetar). Un imprumut prea mare va pune o presiune suplimentara pe buget, incepand cu 2011, ceea ce va prelungi recesiunea si ne poate introduce intr-un cerc vicios al indatorarii. In plus, prin semnarea acordului cu FMI, riscam sa fim arondati unor tari de tip junk-countries (Ucraina, Letonia etc), in care “a investi” reprezinta o adevarata aventura. Astfel, beneficiul de credibilitate adus de acordul cu FMI va fi mai mult decat acoperit de pierderea de credibilitate din aceasta asociere.
Ca avantaje, vom vedea probabila crestere a ratingului de tara si a ISD-urilor in Romania, precum si faptul ca finantarea deficitului bugetar si a serviciului datoriei publice se face la o rata a dobanzii redusa (dat fiind ratingul actual al Romaniei). In plus, finantarea unei parti din datoria privata poate induce posibilitatea reluarii creditarii in economia romaneasca. Nu este lipsit de importanta faptul ca, prin semnarea acordului, poate creste viteza implementarii de reforme structurale dure in administratia publica, agricultura, energie, sanatate, mediu. Oricum, nici avantajele, nici dezavantajele nu sunt certe.
>Ce va ingrijoreaza cel mai mult la acest acord stand-by ?
Faptul ca, la fel ca in toate perioadele de criza, exista o asimetrie de costuri in defavoarea celor vulnerabili. Efectele negative ale derapajelor macroeconomice vor fi platite de cei 500.000 de noi someri din 2009, de cei 5,7 milioane de pensionari care isi vor vedea pensia indexata in raport cu rata inflatiei, si nu raportata la salariul mediu, ca pana acum, si de tineri care isi vor gasi cu greu un loc de munca si le va fi din ce in ce mai dificil sa isi poata cumpara o casa. Ma mai ingrijoreaza prognoza Bancii Mondiale, care arata o crestere a ratei saraciei absolute in Romania, de la 10% la 12% in 2009, deci un plus de circa 400.000 de saraci. Nu este de neglijat nici aparitia echivalentei ricardiene - datoriile acumulate acum vor fi platite de generatiile viitoare, prin impozite si taxe mai mari.
>Ati spus ca finantarea unei parti din datoria privata poate determina reluarea creditarii. Cand credeti ca isi va reveni creditarea?
Deblocarea creditarii in Romania se va face gradual. Probabil, pana la sfarsitul acestui an, vom asista la o crestere cu 10-12% a creditelor totale acordate de banci. O corectie a creditarii in Romania era oricum necesara. Pana la urma, la noi, problema nu este legata neaparat de lichiditate, ci mai degraba de cresterea riscului de neplata a creditelor contractate de la banci. Bancile vor fi in continuare din ce in ce mai circumspecte in a acorda finantare intr-un mediu economic incert, asa cum este cel de acum.
>Bancile-mama declara ca, in cazul reducerii rezervelor minime, nu-si vor cere banii inapoi. Isi vor respecta promisiunea? Cat de mult s-ar putea reduce dobanda de politica monetara si rata RMO?
Promisiunea facuta de bancile-mama de a nu-si micsora expunerile pe piata romaneasca va fi respectata. Spun inca o data, nu aceasta este principala problema care trebuie rezolvata, ci problema insanatosirii mediului economic si a reducerii riscului de neplata. Atat rata dobanzii de politica monetara, cat si RMO vor fi reduse gradual, cu procente mici. Probabil, pana la sfarsitul anului, rata dobanzii de politica monetara se va reduce cu doua puncte procentuale, iar RMO la valuta, cu cinci-sase puncte procentuale.
>La intalnirea G20, de saptamana aceasta, se va discuta pe marginea planurilor de relansare la nivel global. Poate avea aceasta intalnire vreun efect asupra economiei romanesti?
Pentru economia romaneasca, efectele pozitive ale G20 ar veni din gasirea unor solutii pentru redresarea economiei globale. In prezent, si economia Romaniei este una deschisa, exporturile, de exemplu, depinzand intr-o mare masura de reluarea cererii agregate sustinute in tarile UE. Ne-ar avantaja incurajarea pozitiei privind participarea tarilor emergente la luarea deciziilor de reforma ale FMI si BM. Ca tara emergenta, un efect pozitiv indirect l-ar avea reglementarea activitatii fondurilor speculative, iar un efect negativ l-ar putea avea escaladarea protectionismului in tarile dezvoltate, ca solutie anticriza.
CV Cristian Socol
- Este conferentiar la catedra de Economie si Politici Economice din cadrul A.S.E Bucuresti
- In perioada 2006-2008 a fost consilier la Comisia Economica si Privatizare din cadrul Camerei Deputatilor
- Este vicepresedintele Asociatiei Generale a Economistilor din Romania
- Este doctor in economie, cu lucrarea “Optiunile de politica agricola si dezvoltare durabila a agriculturii”, ASE Bucuresti
- A contribuit la volumul colectiv “Emerging Topics in Macroeconomics”, R. O`Bailly (coord.), cu tema “Adopting the Flat Tax in Romania: From Oratory to Evidence”, Editura Nova Publishers, New York
- In 2008 a participat la cea de-a 48-a editie a Asociatiei Europene de Studii Regionale, ERSA 2008, desfasurata la Universitatea din Liverpool, Marea Britanie, cu tema “Testing the Romanian budgetary policy efficiency at the regional level”
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
