Criza a crescut saracia absoluta in Romania

Scutaru subliniază că dezbaterea publică demarată în jurul proiectului de Strategie Naţională privind Incluziunea Socială şi Reducerea Sărăciei 2014-2020 este o etapă absolut necesară şi firească de consultare a opiniei publice, cu impact direct asupra îndeplinirii unui obiectiv fundamental al politicilor publice din domeniul social. 

'Cu sprijinul indispensabil al experţilor Băncii Mondiale, Ministerul Muncii Familiei Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vîrstnice a reuşit să realizeze, prin acest proiect, o fotografie lucidă şi lipsită de concesii politicianiste a fenomenului sărăciei din ţara noastră, însoţită de un set de măsuri ce vizează reducerea acestuia într-un ritm realist, dar care îşi propune atingerea de rezultate solide, pe termen mediu şi lung. Potrivit studiului, sărăcia absolută a înregistrat, între anii 2008-2012, o creştere îngrijorătoare, de la 23,4 % la 27, 7 %, în contextul crizei economice, substanţialelor restricţionări salariale şi, nu în ultimul rând, al îngheţului temporar constatat pe piaţa forţei de muncă', arată comunicatul. 

Codrin Scutaru artage atenţia că fenomenul sărăciei absolute înseamnă 'dispariţia bucăţii de pâine de pe masă, boala ce se instalează datorită lipsei de confort şi îngrijire, carenţa materială care le împinge pe mamele singure la abandon sau tentaţia delincvenţei, văzută ca unica soluţie pentru a învinge disperarea'. 

'Cred că este important să înţelegem ceea ce încearcă să ne transmită această cifră, şi anume că ea se referă, aşa cum scria cândva omul politic american Robert McNamara, la acea stare extremă a existenţei umane, când individul în lupta pentru supravieţuire este expus la lipsuri şi umilinţe de neînchipuit, ce depăşesc fantezia lumii privilegiate. Prin urmare, nu este vorba aici de sacrificiile ce apar firesc în viaţa unei familii, odată cu nevoia de a-şi asigura o locuinţă mai bună sau mai bine utilizată, ori o şansă la educaţie pentru copiii săi. Sărăcia absolută înseamnă dispariţia bucăţii de pâine de pe masă, boala ce se instalează datorită lipsei de confort şi îngrijire, carenţa materială care le împinge pe mamele singure la abandon sau tentaţia delincvenţei, văzută ca unica soluţie pentru a învinge disperarea'. 

Studiul, pe care se bazează proiectul Strategiei Naţionale privind Incluziunea Socială şi Reducerea Sărăciei 2014-2020, pune în evidenţă şi adâncirea, în societatea românească, a liniilor de fractură între Est şi Vest, între persoane singure, dependente sau cu dizabilităţi şi cei ce pot spera în solidaritatea naturală a structurii familiale, sau între sat şi oraş. 

'Aceste categorii vulnerabile sunt semnul unui ameninţător dezechilibru de ţesut şi sistem social, ce poate deveni structural, în lipsa unor măsuri adaptate şi proactive. Iar una din consecinţele cele mai drastice ale acestei situaţii poate fi antagonizarea durabilă a unei comunităţi faţă de alte grupuri: multiplele discriminări la care sunt supuse comunităţile rome ne pot ajuta să ne facem o idee despre semnificaţia reală a acestui risc, de care nimeni nu este pus la adăpost', avertizează Codrin Scutaru. 

Strategia arată, de asemenea, că misiunea de reducere a sărăciei şi încurajare a incluziunii sociale poate fi îndeplinită în termene rezonabile de timp. 

 

'Prin implementarea celor două obiective zonale şi 18 obiective ce vizează categorii precise de persoane aflate în diferite situaţii de fragilitate, vom putea spera în mod realist ca angajamentul asumat în cadrul Strategiei Europa 2020 pentru reducerea sărăciei cu circa 580.000 de persoane să fie atins. Cadrul conceptual oferit de acest proiect strategic pe care îl supunem sugestiilor şi criticilor dumneavoastră constructive reflectă preocuparea noastră pentru domenii ca ocuparea forţei de muncă, îmbunătăţirea capacităţii instituţionale, politica de locuire sau dezvoltarea noului sector al economiei sociale, cu accent pe integrarea şi accesul pe piaţa muncii ai tinerilor proveniţi din categorii defavorizate. Suntem încredinţaţi că acesta este unul din instrumentele care ne vor permite să depăşim această conjunctură dificilă', relevă comunicatul. 

Statutul României de stat membru al Uniunii Europene este piatra de temelie şi garanţia că aceste lucruri vor fi posibile, iar România îşi propune, inclusiv cu ajutorul acestor instrumente, să devină un model de bune practici, în marea noastră familie, arată Scutaru.