Scutaru subliniază că dezbaterea publică demarată în jurul proiectului de Strategie Naţională privind Incluziunea Socială şi Reducerea Sărăciei 2014-2020 este o etapă absolut necesară şi firească de consultare a opiniei publice, cu impact direct asupra îndeplinirii unui obiectiv fundamental al politicilor publice din domeniul social.
'Cu sprijinul indispensabil al experţilor Băncii Mondiale, Ministerul Muncii Familiei Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vîrstnice a reuşit să realizeze, prin acest proiect, o fotografie lucidă şi lipsită de concesii politicianiste a fenomenului sărăciei din ţara noastră, însoţită de un set de măsuri ce vizează reducerea acestuia într-un ritm realist, dar care îşi propune atingerea de rezultate solide, pe termen mediu şi lung. Potrivit studiului, sărăcia absolută a înregistrat, între anii 2008-2012, o creştere îngrijorătoare, de la 23,4 % la 27, 7 %, în contextul crizei economice, substanţialelor restricţionări salariale şi, nu în ultimul rând, al îngheţului temporar constatat pe piaţa forţei de muncă', arată comunicatul.
Codrin Scutaru artage atenţia că fenomenul sărăciei absolute înseamnă 'dispariţia bucăţii de pâine de pe masă, boala ce se instalează datorită lipsei de confort şi îngrijire, carenţa materială care le împinge pe mamele singure la abandon sau tentaţia delincvenţei, văzută ca unica soluţie pentru a învinge disperarea'.
'Cred că este important să înţelegem ceea ce încearcă să ne transmită această cifră, şi anume că ea se referă, aşa cum scria cândva omul politic american Robert McNamara, la acea stare extremă a existenţei umane, când individul în lupta pentru supravieţuire este expus la lipsuri şi umilinţe de neînchipuit, ce depăşesc fantezia lumii privilegiate. Prin urmare, nu este vorba aici de sacrificiile ce apar firesc în viaţa unei familii, odată cu nevoia de a-şi asigura o locuinţă mai bună sau mai bine utilizată, ori o şansă la educaţie pentru copiii săi. Sărăcia absolută înseamnă dispariţia bucăţii de pâine de pe masă, boala ce se instalează datorită lipsei de confort şi îngrijire, carenţa materială care le împinge pe mamele singure la abandon sau tentaţia delincvenţei, văzută ca unica soluţie pentru a învinge disperarea'.


