Criza creditelor sporeşte riscurile pentru statele emergente cu deficite externe mari

În pofida gravităţii crizei bancare şi a creditelor din Statele Unite şi din Europa, analiştii au mizat de obicei pe faptul că datoria redusă din sectorul privat şi dinamica de creştere economică din ţările emergente sunt factori ce le permit acestor state să depăşească moemnetele cele mai grele ale crizei.

Pe măsură ce aversiunea faţă de risc a investitorilor occidentali a crescut, aceştia au avut tendinţa să îşi repatrieze capitalul. Ieşirile masive de capital au impus astfel multor ţări care depind de finanţare externă să îşi echilibreze conturile naţionale.

Măsura în care acest capital cu mare mobilitate pleacă din anumite ţări - sau se roteşte, pur şi simplu, între clase de active sau regiuni diferite în timpul crizei temporare din sistemul bancar occidental - este elementul central al estimărilor viitoare.

"Islanda este probabil ţara care a fost afectată cel mai grav", a comentat şeful departamentului de ratinguri suverane pentru Europa de Est de la agenţia Fitch, Edward Parker.

"Pentru ţările cu un deficit mare de cont curent va fi însă mult mai greu să găsească finanţare, mai ales în sectorul financiar, pe un fond de criză mondială a creditelor", a precizat analistul de la Fitch.

Cu un sector bancar foarte îndatorat, Islanda este mult mai expusă decât alte ţări la criza internaţională a creditelor ce a izbucnit după problemele de pe piaţa ipotecară din SUA şi a înregistrat o depreciere cu 20% a monedei sale naţionale în martie.

Banca centrală a Islandei a majorat dobânda de politică monetară până la un nivel record de 15%, ca să apere moneda naţională, chiar dacă entităţi precum agenţia de evaluare financiară Fitch au avertizat că astfel de măsuri riscă să împingă ţara în recesiune.

Cu toate acestea, analiştii spun că Islanda - ţară fruntaşă după indicatorii ONU de dezvoltare umană ce măsoară calitatea vieţii celor 300.000 de locuitori ai insulei - are încă o economie solidă şi ar putea recupera în timp.

Aceasta nu îi opreşte, însă, pe investitori să fie îngrijoraţi pentru alte ţări cu un deficit de cont curent asemănător cu al Islandei. Deficitul balanţei de plăţi al Islandei a ajuns anul trecut la 16% din produsul intern brut (PIB).

"Nu vedem vreun risc de contagiune care să se extindă dinspre Islanda", a spus şeful departamentului de cercetare pentru pieţe emergente de la Commerzbank, Michael Gaske.

"Chestiunea este, însă, una de încredere. Un deficit de cont curent nu este o problemă atâta timp cât poate fi acoperit. Este însă evident că, într-o situaţie de panică, oamenii sunt atenţi la cifrele mari", a mai comentat Gaske.

Statisticile pentru deficitul de cont curent au început să fie incomode pentru pieţele din România, ţările baltice, Turcia, Bulgaria, Georgia şi Africa de Sud. Deficitele de cont curent ale acestor state sunt cuprinse între 7% şi 25% din PIB.

Deficitul de cont curent al României a sporit anul trecut cu 66,1% faţă de 2006 până la 16,87 miliarde euro, echivalent cu 13,9% din PIB, alimentat de adâncirea dezechilibrului comercial în primul an al ţării în Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate de banca centrală.

La începutul acestui an, agenţia de evaluare financiară Fitch a revizuit în scădere - de la 'stabilă' la 'negativă' - perspectiva ratingurilor României pentru credite pe termen lung în lei şi în valută, tocmai ca urmare a adâncirii deficitului de cont curent până la niveluri considerate periculoase.

Sursa: NewsIn