O criză ecologică fără precedent afectează comuna Praid și zonele învecinate, după ce pârâul Corund, care traversează regiunea, a devenit hipersalin.
Salinitatea apei a depășit de 12 ori limita admisă pentru potabilitate, atingând o concentrație de peste 3 grame de sare pe litru – nivel letal pentru fauna acvatică și imposibil de consumat pentru oameni, anunță ProTV.
Ancheta premierului: peste 15 ani de documente analizate
În fața gravității situației, Corpul de Control al Premierului a fost trimis la fața locului și va verifica toate instituțiile implicate în gestionarea salinei Praid și a pârâului Corund. Ancheta administrativă vizează perioada 2007–2025 și are rolul de a identifica eventualele neglijențe instituționale, lipsa unor măsuri preventive și responsabilitatea autorităților locale și centrale.
„Trebuie stabilit cine ar fi trebuit să intervină, ce nu s-a făcut la timp și dacă s-au încălcat reglementări”, a declarat un oficial guvernamental.
Pârâul Corund, transformat într-un râu sărat
Ieșirea din mina Praid a devenit sursa unei infiltrații masive de saramură. Apele pârâului Corund, care se varsă în Târnava Mică, au devenit tulburi și saturate cu sare, punând în pericol nu doar fauna, ci și sănătatea populației. Apele Române au început deversarea de apă dulce dintr-un lac artificial pentru a dilua concentrația de sare din râu, însă efectele sunt limitate.
„Chiar și așa, peste 50.000 de oameni din localitățile din aval nu mai pot folosi apa de la robinet”, se arată într-un raport al autorităților locale. Populația este aprovizionată temporar cu apă potabilă din rezervele de stat.
Se caută soluții internaționale
În încercarea de a stabiliza situația și de a găsi o soluție tehnică viabilă, în zonă sunt așteptați opt experți internaționali, dintre care doi specialiști în mediu, patru geologi și doi ingineri civili din Germania, Ungaria, Țările de Jos și Spania. Misiunea lor este să sprijine România în înțelegerea proceselor subterane care au dus la contaminarea pârâului și să propună măsuri de remediere.
„Lucrăm la foc automat pentru a capta apele pârâului Corund la 509 metri în aval, cu scopul de a opri infiltrarea apei în vechea mină”, a declarat Bogdan Ivan, ministrul interimar al Economiei.
Seismografe și drone subterane, pentru cartografierea pericolului
Pentru a evalua riscurile de prăbușire sau alte instabilități în salină, Institutul Național pentru Fizica Pământului a instalat trei stații seismice în jurul perimetrului afectat. De asemenea, drone cu senzori de înaltă precizie au generat o hartă detaliată a zonei, identificând potențialele locuri instabile din subteran.
În următoarele 7–12 zile, experții Salrom vor avea primele date privind gradul de stabilitate al masei de sare, iar ulterior se vor folosi drone subacvatice pentru a analiza în detaliu cavitățile formate.
„Dimensiunea craterului a crescut, dar acest proces gradual ne ajută să evităm o prăbușire totală bruscă, care ar fi devastatoare”, a precizat Flavius Nedelcea, secretar de stat în Ministerul Economiei.
Soluții de urgență: devierea cursului și evacuarea saramurii
Pe termen scurt, autoritățile intenționează să construiască o acumulare temporară de apă în amonte, iar în paralel se discută despre devierea cursului pârâului Corund către albia sa istorică, abandonată de sute de ani.
În plus, se caută locuri unde să fie depozitată apa sărată care va fi extrasă controlat din mină în viitor. Deocamdată, capacitatea de intervenție este limitată de pericolele din subteran.


