"Persoanele care îşi pierd slujbele, şomerii şi toţi cei afectaţi de criza economică se bazează acum pe alte plăceri, pe care şi le pot permite. Ironia este că o persoană, cu cât este mai deprimată, cu atât mai mult se va baza pe plăceri care sunt, din păcate, mortale", a explicat coordonatorul studiului, Michael Eriksen.
Studiul americanilor a fost folosit pentru a lansa a treia ediţie a Atlasului Tutunului, "ghid" care arată o imagine globală a acestui viciu, precum şi a legilor şi costurilor financiare. De la ultima ediţie a atlasului, lansată în 2006, au avut loc multe schimbări la nivel global, potrivit experţilor de la Universitatea din Georgia.
Schimbările pozitive includ ratificarea rapidă a convenţiei-cadru asupra consumului de tutun, primul tratat de sănătate publică la nivel mondial dezvoltat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Tratatul obligă semnatarii să se implice în acţiuni de scădere a consumului de tutun, precum şi instalarea de panouri publicitare şi adoptarea unor legi care să interzică fumatul în încăperi închise. În afară de Statele Unite, alte 163 de state au ratificat tratatul.
Un alt rezultat pozitiv este investiţia de 500 de miliarde de dolari a miliardarilor Bill Gates şi Michael Bloomberg în activităţi filantropice de control al consumului de tutun.
