Romania se confrunta si ea cu inceputul sindromului subprime, care se mai numeste in literatura de specialitate si sindromul creditelor Ninja. El a generat problemele din sistemul bancar american si ameninta, chiar daca la scara mai redusa, bancile locale. Acest sindrom se refera la imprumuturile acordate pe baza unor venituri incerte, cu dobanzi majorate spre a reflecta riscul. Au de regula dobanda scazuta pe primii doi-trei ani, ajustata apoi prin aplicarea unei marje consistente peste LIBOR (rata dobanzii de pe piata interbancara londoneza - n. red.)sau peste dobanda la obligatiunile de stat la un an.
Exista riscul ca familii intregi sa intre in incapacitate de plata, admit bancherii
“Pana la finalul anului, creditele ipotecare acordate la noi in tara in 2007 cu dobanda preferentiala pe primii ani, dar ajustabila ulterior, vor reprezenta un sfert din totalul soldului creditelor ipotecare acordate pana in 2007. In consecinta, odata cu cresterea dobanzilor exista posibilitatea ca familii intregi sa intre in incapacitate de plata, ceea ce ar insemna declansarea sindromului Ninja”, a explicat economistul-sef al Alpha Bank Romania, Ella Kallai.
Paradoxal este ca actualele banci romanesti care se lauda cu cele mai mari volume de credite ipotecare acordate risca sa devina si marii perdanti ai sistemului in cazul unei crize, al carei apogeu s-ar putea produce, potrivit analistilor, in 2008 sau 2009. “Criza sectorului creditelor ipotecare riscante va atinge apogeul in 2009 si pagubele totale ar putea ajunge la 150 miliarde dolari”, a estimat agentia de rating Standard&Poor’s. Comentand pentru Business Standard consecintele de pe piata bancara locala a crizei creditelor substandard, bancherii romani sunt impartiti in doua tabere. Pe de o parte stau optimistii, care neaga orice efect negativ asupra sistemului bancar autohton, iar de partea cealalta pesimistii, care vorbesc de lipsa increderii intre banci, scumpirea valutelor si dificultatea estimarii riguroase a pierderilor.
Optimistii: Riscurile ori nu exista, ori nu se vad
“Este prea mult a spune ca problemele creditului ipotecar ce au afectat pietele externe au influentat in vreun fel activitatea CEC. Dupa cum stiti, sectorul bancar romanesc este foarte dinamic si nu cred ca ne confruntam cu dificultati. Pe de alta parte, atat Banca Nationala, cat si bancile comerciale romanesti trateaza cu mare atentie problema creditelor ipotecare, asa ca nu cred ca se va ajunge in vreo situatie de criza. Nu mai vorbesc de rezervele consistente pe care bancile le au la BNR si care sunt suficiente pentru a evita un eventual derapaj”, a mentionat pentru Business Standard vicepresedintele CEC Cristian Tudorancea.
Problemele pot insa aparea din partea creditului ipotecar - unde exista deja semnale evidente ale unei supraevaluari a pretului activelor si a finantarilor tot mai scumpe.
“Nu lipsa de lichiditati este problema scumpirii banilor. Ci lipsa increderii intre banci, care le face reticente sa se imprumute intre ele. Bancile locale probabil nu pot fi suspectate de a avea expuneri majore pe piata americana, dar, cu toate acestea, imposibilitatea de a separa bancile expuse de cele neexpuse la piata americana, ridica pretul lichiditatilor pentru toata lumea”, explica pentru Business Standard oficialii Alpha Bank. Deocamdata, despre falimente sau concedieri colective nu poate fi, din fericire, vorba.
Pesimistii: Politicile macro imprudente ar putea arunca totul in aer
“Pana acum, turbulenta a dus la deprecierea leului si la scaderea bursei. Deprecierea leului a dus la cresterea ratelor lunare asociate creditelor contractate in valuta, dar efectele de pana acum nu vor fi singurele. Partea buna a turbulentei este ca a declansat procesul de rezolvare a dezechilibrului international, adica procesul de reechilibrare a contului curent american. Posibila recesiune din SUA va contribui la mentinerea sau chiar scaderea dolarului, care va determina reducerea deficitului de cont curent din SUA si la rezolvarea lina a dezechilibrului international”, a conchis reprezentantul Alpha Bank.
Si oficialii bancii UniCredit Tiriac Bank admit pentru Business Standard ca sindromul ninja, combinat cu dezechilibrele macroeconomice, viruseaza economia romaneasca. “Romania a fost una dintre pietele afectate de recentele turbulente de lichiditate globala resimtite pe piata valutara si de capital. Tensiunile din mediul politic si deteriorarea balantei comerciale au inceput sa aiba efecte pentru tara noastra.
Expunerea Romaniei la vulnerabilitatea pietelor financiare internationale a devenit vizibila in ultimele luni. In aceste circumstante, conditiile macroeconomice prudente devin esentiale pentru a ameliora dezechilibrele macroeconomice, diminuand astfel vulnerabilitatea tarii prin scaderea riscului intrinsec de tara”, a declarat pentru Business Standard Rozalia Pal, economista in cadrul UniCredit Tiriac.
BNR: Situatia e sub control
Din punctul de vedere al Bancii Centrale, eventualele efecte negative ale crizei subprime nu se vor resimti in prezent, sistemul bancar autohton fiind stabil si capabil sa absoarba socurile. Chiar daca aproape 30% din imprumuturile romanilor sunt pe segmentul ipotecar, iar in ultima vreme, romanii au “mutat” din nou creditarea pe valuta, turand motoarele imprumutarii la 60-70% pe an. “Accesul facil al bancilor cu actionariat strain la surse de finantare externe a favorizat mentinerea unui ritm relativ ridicat de crestere a creditelor, acestea sustinand expansiunea creditului neguvernamental. Bancile mici tind sa egaleze nivelele ratelor solvabilitatii calculate pentru bancile mijlocii, ca efect al implicarii tot mai active in activitatea de creditare. Este de remarcat ca aceasta evolutie s-a produs pe fondul cresterii gradului de concentrare pe piata creditelor.
Iar riscul de credit ramane principalul risc la care sunt expuse bancile romanesti”, se arata intr-un raport recent al BNR. Potrivit oficialilor Bancii Centrale, calitatea portofoliului de credite la nivelul sistemului bancar autohton s-a conservat in ultimul an, pe fondul politicii restrictive impuse de banca centrala si al eforturilor bancilor vizand gestionarea riscurilor. “Expansiunea activitatii de creditare a consemnat o imbunatatire, in conditiile in care creantele neperformante inregistrate in bilanturile bancilor au inregistrat, in ultimii cinci ani, nivele foarte reduse (sub 1% din volumul creditelor aflate in sold)”, se mai arata in raportul citat.
Concluzia: Bancile din Romania sunt solide, dar in bataia pietelor externe
Deocamdata, suntem la limita pericolelor. Bancile falimentare sau cele care au pierdut sume de ordinul miliardelor de euro, nu au afaceri in Romania, ceea ce, din punctul de vedere al protectiei la risc, e un lucru bun. Bancile straine care deruleaza afaceri in Romania, cum ar fi Societe Generale sau Deutsche Bank, au expuneri minore pe piata subprime. SocGen a raportat expuneri de sub 100 mil. euro la un volum total de 150 miliarde, iar oficialii Deutsche Bank din Romania spun ca in mod direct nu au fost afectati. “Putem discuta de un impact indirect, datorat cresterilor marjelor de risc, insa nu am fost afectati in mod direct”, a declarat pentru Business Standard Radu Zaciu, seful biroului din Romania al Deutsche Bank.
Pe de alta parte, criza loveste in tot ceea ce inseamna costul finantarilor bancare ale campaniilor. “Cresterea de la 0,2% la 0,4% a marjelor de risc determina multe companii daca sa mai ia banii de la banci. Cazuri cum au fost cei de la Zapp, care au anuntat ca vor sa iasa cu bonduri, dupa care au renuntat, din cauza scumpirii finantarii, se vor inmulti semnificativ in perioada urmatoare”, a mai declarat pentru Business Standard presedintele unei puternice banci locale.
Pierderi globale de 18 mld. USD
Pierderile marilor banci cauzate de turbulentele de pe piata financiara au ajuns la 18 miliarde dolari, dupa ce Merrill Linch si Washington Mutual au raportat pierderi semnificative, se arata intr-un articol din Financial Times. Banca de investitii Merrill Linch a anuntat ca va raporta pierderi de cinci miliarde dolari pe trimestrul trei, in timp ce Washington Mutual (WaMu), cea mai mare companie americana de economii si imprumuturi, a aratat ca profitul va scadea cu 75%, in aceeasi perioada.
Anunturile celor doua institutii financiare se inscriu pe linia rezultatelor negative raportate in ultimul timp de companii precum Citigroup, UBS sau Deutsche Bank, pe fondul turbulentelor de pe piata creditelor. Merrill, care a concediat deja, in aceasta saptamana, cativa directori executivi, a anuntat pierderi de 8,5 miliarde dolari, din cauza scaderii valorii ipotecilor cu grad mare de risc (subprime) si a obligatiilor colaterale. Aceasta cifra este cea mai mare raportata pana acum de o banca. La randul sau, Washington Mutual a avertizat asupra scaderii castigurilor la 970 milioane de dolari, din cauza unei majorari semnificative a pierderilor generate pe segmentul provizioanelor pentru credite.
De asemenea, WaMu a aratat ca va scadea cu 150 milioane de dolari valoarea ipotecilor pe care le detine spre vanzare. Colapsul titlurilor financiare garantate cu ipoteci cu grad de risc ridicat (subprime) din SUA a determinat pierderi pentru institutiile de credit din intreaga lume. Mai multe mari banci europene, precum UBS, Credit Suisse si Deutsche Bank, au lansat avertismente cu privire la rezultatele lor financiare pe trimestrul al treilea, dupa ce criza creditelor ipotecare din SUA le-a fortat sa-si diminueze activele cu mai multe miliarde dolari.
Amenintare
Volumul total al pietei ipotecare americane substandard este de 1.300 miliarde dolari, ceea ce reprezinta 13% din totalul creditelor acordate intr-un an in State.
Schimbari
Criza creditelor va forta guvernele lumii sa faca schimbari substantiale in proiectele bugetare, aceasta nefiind doar o problema a bancilor, a declarat presedintele Fondului Monetar International, Rodrigo Rato, citat de cotidianul britanic Financial Times. Rato a avertizat asupra faptului ca exista o “criza serioasa” a creditelor care nu s-a incheiat inca si ca aceasta poate ameninta cresterea economica globala. “Problemele urmeaza a veni inspre sectorul real si spre bugete, ceea ce trebuie sa spunem oamenilor”, a declarat presedintele inca in functie al FMI.
“Tensiunile din mediul politic si deteriorarea balantei comerciale au inceput sa aiba efecte pentru tara noastra Rozalia Pal economist UniCredit Tiriac
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
