”Nu există discuţii cu FMI”, a spus purtătoarea de cuvânt a ministerului bulgar al finanţelor. Biser Boev, considerat viitorul ministru al economiei, a spus că partidul GERB nu poate începe discuţiile cu FMI înainte de a prelua conducerea.
În Croaţia, purtătoarea de cuvânt a guvernului a spus că, din câte ştie, nu există discuţii cu Fondul.
Handelsblatt a scris vineri că România speră la o plată anticipată sau la o creştere a fondurilor deja aprobate de Fondul Monetar Internaţional. În aceeaşi situaţie se află şi Ucraina, Serbia, Belarus şi Letonia. Handelsblatt arată că Bulgaria, Croaţia şi Macedonia au cerut ajutor de la FMI.
Citând persoane apropiate Fondului, cotidianul german scrie că cel puţin 10 state est-europene discută cu FMI despre contractarea urgentă de împrumuturi de miliarde de euro pentru susţinerea economiilor lor, grav afectate de criză.
Handelsblatt arată că majoritatea factorilor de decizie ai Fondului sunt în favoarea acordării împrumuturilor, din cauza impactului crizei asupra acestor ţări.
Guvernul ungar nu a decis încă dacă are nevoie de fonduri suplimentare.
”O decizie privind aceste cereri se va lua cât mai curând”, a spus o sursă citată de Handelsblatt.
România a ajuns în luna martie la un acord pentru o finanţare totală de 19,95 miliarde euro pe o perioadă de doi ani, din care 12,95 miliarde euro de la Fondul Monetar internaţional (FMI), 5 miliarde euro de la Comisia Europeană (CE), 1 miliard euro de la Banca Mondială şi 1 miliard euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi International Finance Corporation (IFC).
Banii de la FMI merg la Banca Naţională a României (BNR), pentru susţinerea rezervei valutare, sumele de la CE şi Banca Mondială sunt destinate acoperirii deficitului bugetar, iar restul de un miliard de euro este pentru bănci, în vederea susţinerii creditării.
În Bulgaria, Boev a indicat că guvernul va dori o întâlnire cu FMI, însă nu încheierea unui acord cu orice preţ. În cazul în care situaţia bugetară va fi mai gravă decât se estima, Sofia va cere finanţare de la FMI.
Zeljko Rohatinski, guvernatorul băncii centrale a Croaţiei, a spus recent că statul trebuie să taie cheltuielile publice pentru a nu cere sprijin financiar din partea FMI, în condiţiile în care deficitul bugetar se va dubla faţă de nivelul anunţat iniţial de guvern.
De asemenea, noul premier croat, Jadranka Kosor, a spus că nu va cere ajutor din partea FMI, însă a promis că va reduce cheltuielile. Dar analiştii nu sunt convinşi că statul va evita un astfel de demers.
În Macedonia, un înalt oficial estimează că statul, ce a aplicat pentru aderarea la Uniunea Europeană în 2005, însă nu a deschis discuţiile, ar avea nevoie de la FMI de câteva sute de milioane euro.
În Croaţia, purtătoarea de cuvânt a guvernului a spus că, din câte ştie, nu există discuţii cu Fondul.
Handelsblatt a scris vineri că România speră la o plată anticipată sau la o creştere a fondurilor deja aprobate de Fondul Monetar Internaţional. În aceeaşi situaţie se află şi Ucraina, Serbia, Belarus şi Letonia. Handelsblatt arată că Bulgaria, Croaţia şi Macedonia au cerut ajutor de la FMI.
Citând persoane apropiate Fondului, cotidianul german scrie că cel puţin 10 state est-europene discută cu FMI despre contractarea urgentă de împrumuturi de miliarde de euro pentru susţinerea economiilor lor, grav afectate de criză.
Handelsblatt arată că majoritatea factorilor de decizie ai Fondului sunt în favoarea acordării împrumuturilor, din cauza impactului crizei asupra acestor ţări.
Guvernul ungar nu a decis încă dacă are nevoie de fonduri suplimentare.
”O decizie privind aceste cereri se va lua cât mai curând”, a spus o sursă citată de Handelsblatt.
România a ajuns în luna martie la un acord pentru o finanţare totală de 19,95 miliarde euro pe o perioadă de doi ani, din care 12,95 miliarde euro de la Fondul Monetar internaţional (FMI), 5 miliarde euro de la Comisia Europeană (CE), 1 miliard euro de la Banca Mondială şi 1 miliard euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi International Finance Corporation (IFC).
Banii de la FMI merg la Banca Naţională a României (BNR), pentru susţinerea rezervei valutare, sumele de la CE şi Banca Mondială sunt destinate acoperirii deficitului bugetar, iar restul de un miliard de euro este pentru bănci, în vederea susţinerii creditării.
În Bulgaria, Boev a indicat că guvernul va dori o întâlnire cu FMI, însă nu încheierea unui acord cu orice preţ. În cazul în care situaţia bugetară va fi mai gravă decât se estima, Sofia va cere finanţare de la FMI.
Zeljko Rohatinski, guvernatorul băncii centrale a Croaţiei, a spus recent că statul trebuie să taie cheltuielile publice pentru a nu cere sprijin financiar din partea FMI, în condiţiile în care deficitul bugetar se va dubla faţă de nivelul anunţat iniţial de guvern.
De asemenea, noul premier croat, Jadranka Kosor, a spus că nu va cere ajutor din partea FMI, însă a promis că va reduce cheltuielile. Dar analiştii nu sunt convinşi că statul va evita un astfel de demers.
În Macedonia, un înalt oficial estimează că statul, ce a aplicat pentru aderarea la Uniunea Europeană în 2005, însă nu a deschis discuţiile, ar avea nevoie de la FMI de câteva sute de milioane euro.
