"În decembrie, datele făceau plauzibilă o creştere economică de aproximativ 2%, iar Guvernul a dorit să meargă în direcţia cea bună, adoptând ca ţintă un deficit bugetar de 2% din PIB. Dar, aparent surprinzător, deficitul bugetar negociat cu FMI este de 4,6% din PIB. Pentru prima dată, din negocieri rezultă o ţintă de deficit bugetar mai mare decât cea dorită iniţial de Guvern", a comentat Croitoru în Business Standard.
Situaţia economică s-a deteriorat, iar produsul intern brut se va contracta anul acesta cu 4%, astfel că veniturile bugetare scad mai mult decât cheltuielile, mai spune Croitoru. Pe de altă parte, nevoia unei ajustări a deficitului de cont curent cu 4,5 puncte procentuale, la circa 8% din PIB în 2009, se va petrece tot cu ajutorul unei corecţii din partea sectorului privat, se arată în comentariul semnat de consilierul guvernatorului BNR. El spune că sectorul public are nevoi mari de finanţare "într-o perioadă când băncile sunt reticente în a extinde creditarea şi costul capitalului este ridicat". "În acelasi timp, autoritătile sunt decise să permită ca o creştere economică mai mare decât cea prognozată să fie reflectată într-un deficit bugetar mai mic, arătând intenţia de a participa mai mult la reducerea deficitului extern al ţării", a adăugat Croitoru.
El arată că "impozitul" pe care BNR îl cere băncilor prin rezervele minime obligatorii, de 40% pentru pasivele în valută, în condiţiile în care în alte ţări din regiune sau din zona euro nivelul este de 2%, reprezintă costuri mari pentru băncile din România, însă măsura a fost necesară "pentru a atenua creditarea frenetică de până în 2008. Pe de altă parte, rezervele ce vor fi eliberate de Banca Naţională a României vor putea fi folosite de băncile comerciale pentru a relua creditarea "dar ar putea foarte bine să fie trimise de bănci la "mamele" lor în străinătate, ceea ce ar scădea rezervele internaţionale ale BNR", precizează Croitoru.
